De la tarabă în tricoul "naţionalei"

Speranţa lui Piţurcă în meciul cu Franţa, Gabi Mureşan şi-a rememorat cariera. La 19 ani, mijlocaşul s-a lăsat de fotbal, fiind atras de mirajul Occidentului





"Papa de la Cluj" s-a urcat în avion tîrziu. Mult prea tîrziu! După ce a deposedat toate ironiile vieţii. După ce a fost deposedat de dreptul de a spera. La 13 ani, Gabi Mureşan visa să ajungă fotbalist. Se mulţumea cu puţin. "Era vestiar, era teren, condiţii bune. Oricum, la acea vîrstă aş fi jucat pe orice maidan", îşi aminteşte jucătorul. Vine reversul, o dată cu încercarea de a pătrunde la juniorii lui Gaz Metan: "La Sighişoara nu aveam prea multe şanse. Nu te vedea nimeni acolo. Am încercat la Mediaş, la juniori. Jucam în meciurile oficiale, dar în amicale nu. Totul funcţiona pe relaţii, pe pile, cum e la noi. Tatăl meu se gîndea să dăm şi noi bani antrenorului. I-am zis că nu voi face niciodată asta. <>, i-am spus. M-am întors la Sighişoara. Voiam să ajung sus pe valoare". Aşa a rămas, dar destinul n-are nimic de-a face cu punctualitatea. Gabi trebuia să joace în meciul vieţii. Titular. La 19 ani, în 2000, a plecat în Germania. Cu certitudinea că nu va mai juca niciodată fotbal.



Occident: 1.000 de euro pe lună

"Voiam să văd cum e într-o ţară străină. N-am făcut-o pentru bani. Nu muream de foame acasă. Mi-am luat un concediu de un an şi jumătate. :))", glumeşte închizătorul campionilor. Gabi vindea la o tarabă, într-un parc de distracţii, bere şi vin fiert. Parcul se muta în alt oraş de la o săptămînă la alta. Cîştiga 1.000 de euro pe lună şi a trecut prin 15 oraşe din nordul Germaniei. "Lucram de la ora 13:00 pînă la miezul nopţii. A fost o experienţă pe care nu o voi uita niciodată", a povestit fotbalistul. Cînd s-a întors în România, la 21 de ani, a urmat o altă aşteptare în anticamera viselor de adolescent.



Bistriţa, Sovata, Sabău

Gloria Bistriţa. Echipa a doua, Liga a III-a. O nouă decepţie. "Antrenorul nu-mi dădea nici o şansă. Ne antrenam doar cu prima echipă şi apoi jucam la Liga a III-a. Plus că am suferit o serie de accidentări la gleznă. S-a pierdut un meci la Divizia C. N-am jucat, eram accidentat. A venit antrenorul şi ne-a spus că nu ne vom mai antrena la echipa mare. Am decis să plec, la Sovata, tot în eşalonul al treilea, pentru un an şi jumătate. Nu cîştigam mai mult de 8 milioane pe lună, din salariu şi ceva prime", îşi aminteşte Mureşan.

Capăt de drum? Nu! A urmat întîlnirea cu Ioan Ovidiu Sabău, bijutierul din Ardeal. "Am jucat un amical cu Gaz Metan Mediaş şi m-a văzut domnul Sabău. M-a transferat la Mediaş, în 2004, sezonul în care am ratat promovarea, la egalitate de puncte cu Jiul Petroşani. După aceea, domnul Sabău a preluat Bistriţa şi m-a chemat la Gloria. Aşa am ajuns să debutez în Liga I. E drept, foarte tîrziu, la 23 de ani. Restul poveştii îl ştiţi", a încheiat mijlocaşul bistriţenilor. Restul poveştii îl ştim. Doi ani la Bistriţa, debutul la echipa naţională, titlul de campion cu CFR şi travaliul sisific din faţa lui De Rossi şi Ballack.





"Sigur, mă gîndesc că dacă nu m-aş fi lăsat de fotbal la 19 ani poate că aş fi fost mult mai departe acum. Dar trebuie să priveşti tot timpul în faţă, nu în spate"

Gabi Mureşan, mijlocaş CFR Cluj



"Nu e nici o diferenţă între omul care sînt în prezent şi cel care era la 19-20 de ani. Mi-am păstrat prietenii, vorbesc tot timpul cu ei. Succesul nu m-a schimbat"

Gabi Mureşan, mijlocaş CFR Cluj





CIFRELE LUI MUREŞAN LA MECIUL CU CHELSEA



35 de pase reuşite

13 acţiuni utile

10 intercepţii

10 mingi pierdute

6 schimbări de ritm

3 pase filtrante utile

o pasă lungă utilă