Mentorii

Mircea Lucescu spune ca Regele a devenit un lider absolut in perioada Brescia, unde, timp de doi ani, Gica a facut o munca greu de acceptat pentru geniul lui

- Domnule Lucescu, a fost greu sa-l convingeti pe Hagi in '92 sa lase Realul pentru a veni la Brescia?

- E o chestiune delicata, despre care cel mai bine ar putea sa vorbeasca Gica. El avea atunci probleme la Madrid cu triumviratul Hugo Sanchez - Michel - Hierro. Probabil ca oricum urma sa plece de la Real, care nu prea mergea in acea perioada, pierduse titlul in ultima etapa in Spania. M-am intilnit cu Hagi in Italia, unde venise pentru returul semifinalei din Cupa UEFA cu Torino si i-am propus sa vina la Brescia, unde voiam sa fac o echipa in jurul lui. Era in Serie A moda formatiilor axate pe anumite nationalitati: Cagliari avea uruguayeni, Napoli miza pe argentinieni si brazilieni, Inter era cu nemtii, Milan cu olandezii, Roma cu brazilienii, Foggia si Lecce cu rusii. Eu am gindit o Brescia romena, motiv pentru care i-am adus si pe Sabau, Raducioiu si Mateut.

"I-am dat incredere"

- Toti cu probleme pe la cluburile la care jucau.

- Intr-adevar, unii erau izolati, neobisnuiti cu fotbalul profesionist imediat dupa '90. Nelutu avea greutati la Feyenoord, pentru ca se accidentase dupa un prim sezon bun. Radu ratase la Bari, iar la Verona marcase un singur gol in vreo 30 de etape si era condamnat sa paraseasca Italia. Intr-un fel, mi-am luat jucatorii dragi mie de la Dinamo, plus Hagi, cu care lucrasem la "nationala" si nu conta ca jucase la Steaua. Imi pare si acum rau ca n-am putut sa-l iau in acel grup si pe Lacatus, de care as fi avut mare nevoie.

- A acceptat repede Hagi oferta pe care i-ati facut-o?

- I-am expus proiectul meu si a zis OK. Am plecat de la ideea de a construi un nucleu de jucatori pentru "nationala", nu doar pentru Brescia. Am incercat sa le dau incredere lui Gica si celorlalti, mai ales ca veneau dupa o perioada delicata si la reprezentativa, unde nu prea se mai legau rezultatele. A iesit bine, fiindca in acele vremuri 80 la suta din golurile Romaniei erau date de baietii mei de la Brescia. Din pacate, in primul an cu Gica am retrogradat in Serie B, pentru ca ne-au vinat incredibil. Imi amintesc ca, la un meci cu Atalanta, unde era Lippi, au intrat niste suporteri sa-si fure unii altora bannerele de pe gard si ne-au suspendat vreo 6-7 etape. Nu fusese insa la fel si dupa un Genoa - Milan, cind s-a lasat si cu un mort.

"Rezista jumatate de antrenament"

- L-ati bagat repede in ritm pe Gica?

- I-a trebuit o perioada de adaptare, pentru ca una e sa joci la Real, cu toti jucatorii de mare valoare, si alta la Brescia, unde era numarul unu. A facut mari eforturi sa se puna la punct cu pregatirea fizica, fiindca sosise de la Madrid cu un randament scazut la acest capitol. La inceput, de-abia rezista jumatate de antrenament! Cu rabdare si cu marea lui dorinta de a fi cel mai bun, l-am repus pe picioare in timp si imi aduc aminte ca, in al doilea sezon, inainte de Campionatul Mondial din America, ajunsese la un nivel fabulos. Am promovat cu Brescia in '94, iar Gica a cistigat singur ultimele partide. Partea fizica l-a ajutat enorm apoi si la Mondiale, unde, dupa parerea mea, a fost the best. Daca ajungeam in semifinale in locul Suediei, era declarat sigur fotbalistul turneului. Dar, pina atunci, numai noi doi stim de cite ori ne-am suparat si de cite ori il puneam sa mai ramina pe teren dupa antrenamente. A functionat insa pina la urma!

- E dificil sa readuci pe linia de plutire un jucator de geniu, precum Hagi?

- Mi-am propus sa-l ajut sa devina un adevarat lider, cum s-a si intimplat la Brescia. Il incurajam sa intervina in discutii, in vestiar, pe gazon, sa strige, sa se implice. Probabil ca si criticile l-au maturizat in acea perioada, in care, timp de doi ani, Gica a facut munca de underground in Italia. Spre deosebire de Spania, a gasit insa in Serie A un campionat in care jucatorii de creatie ies mai usor in evidenta. Ritmul infernal scotea mai repede la suprafata fotbalistii ingeniosi, adevaratele individualitati. Probabil ca, pe undeva, a regretat cei doi ani petrecuti la Brescia, dar a fost o perioada care i-a prins bine, l-a consolidat ca lider. Rege absolut a devenit la Brescia!

"Nu reusea fara mine"

- Credeti ca ar fi renascut Hagi daca nu aparea Lucescu in cariera lui?

- Sincer? Nu cred! Nu stiu daca gasea in alta parte cadrul pe care i l-am facut eu la Brescia. Trebuia sa lucreze cu cineva care sa-si doreasca sa faca din el numarul unu si sa subordoneze totul, dar absolut totul, geniului lui. Asta am facut eu in Italia, de unde, impreuna cu presedintele Corioni, am acceptat sa-l lasam sa plece la Barca in '94, fiindca avea de luat o mare revansa fata de Real. Am riscat atunci sa distrug toata echipa, pe care o construisem exclusiv in jurul lui Gica. Nici Cruyff, la Barcelona, n-a fructificat marea valoare a lui Hagi, care era in acel moment intre primii zece jucatori ai lumii.

Virsta perfecta

Interesanta coincidenta: Hagi a ajuns la Brescia cind avea 27 de ani, la fel ca si Mutu in momentul transferului de la Juve la Fiorentina. Ambii au renascut in acelasi punct al carierei. "E virsta la care jucatorii incep sa-si puna intrebari. Simt ca se apropie finalul, vor mai mult, se gindesc sa iasa cu capul sus de pe scena si sa lase ceva in urma lor. Se afla la borna deplinei maturitati, cind toata lumea e cu ochii pe tine. Realizezi ca poate fi ultima sansa", a explicat Lucescu.

Ucenicul Prandelli

Antrenorul lui Mutu la Fiorentina, Cesare Prandelli, era un apropiat al lui Lucescu la echipa "rindunelelor": "S-a nascut in apropiere de Brescia si venea des la antrenamentele mele. Ne stim bine de atunci. E un antrenor care ii da mare incredere lui Mutu. Cind Adi a venit la Fiorentina, era exact in aceeasi situatie ca si Hagi, in '92.  A devenit insa acum atit de puternic fizic si mental, incit parca e o statuie. Emana forta, agresivitate, incredere. Ma uitam ca, la primul gol de la Minsk, i-a dat la o parte pe fundasii aia ca pe niste pioni!"

"Nu e nimic intimplator din ce i se intimpla lui Mutu. Un astfel de jucator incredibil se construieste cu ajutorul unui antrenor care stie ce vrea de la fotbalist. E cazul lui Prandelli" --  Mircea Lucescu

"E nevoie sa creezi un mare entuziasm si sa dai incredere totala unui jucator de geniu pentru a-l ajuta sa-si revitalizeze cariera" -- Mircea Lucescu