"Mi-a fost frică!"

Cartea SuperSteaua i-a stîrnit amintiri plăcute lui Boloni. De la Liege, fostul mijlocaş explică ce a simţit cînd a ratat penalty-ul din finala cu Barcelona

Ladislau Boloni s-a bucurat ca un copil cînd a primit din partea Gazetei Sporturilor cele două volume SuperSteaua şi DVD-ul cu finala de la Sevilla. "Mersi, chiar doream să le comand, dar aşa am mai făcut o economie în plină criză financiară", a glumit antrenorul lui Standard Liege.

S-a uitat lung şi nostalgic la coperta volumului I: "Cine e băiatul ăsta slăbănog de lîngă Iovan? Lăcătuş? Incredibil, nu l-am recunoscut. Ce puşti era! Au trecut 23 de ani, iar dincolo de cîştigarea Cupei Campionilor, cea mai puternică amintire rămîne mulţimea de suporteri care ne-au aşteptat la aeroport".

Boloni era nerăbdător să lectureze cartea şi să revadă finala: "Chiar dacă îmi voi reaminti de penalty-ul ratat, asta e! Nu există mari satisfacţii fără dezamăgiri. Acel moment rămîne unul trist pentru mine, dar sînt atît de orgolios încît să spun că Boloni a făcut cîte ceva atunci, pînă să ajungem la loviturile de la 11 metri".

Învăţămintele ratării
Boloni spune că a învăţat ceva din ratarea de la Sevilla. "Cînd echipa mea ajunge la penaltyuri, îmi felicit jucătorii pentru efortul depus şi le spun că eu sînt responsabil de ceea ce se va întîmpla, pentru că eu îi desemnez să execute. Încerc astfel să iau asupra mea presiunea de pe umerii lor. Aşa l-am desemnat pe Cristiano Ronaldo, la 17 ani, să execute penalty la primul său meci la Sporting, în Cupă. Era speriat, dar a înscris. Le cer jucătorilor doar să imprime tărie şutului pentru a nu-i oferi o şansă în plus portarului", a explicat Loţi.

“N-AM VRUT LA STEAUA!”
Loţi a povestit cum a ajuns de la ASA Tîrgu Mureş la Steaua. “N-am vrut o secundă să joc la Steaua, dar Halagian a fost iscusit. Pentru noi, ASA, Steaua era o povară. Antipatia a dispărut repede, datorită colectivului, a conducerii şi a suporterilor. M-am împrietenit cu Tudorel Stoica, de care nu-mi plăcea la început. Dar mi-am dat seama că e ca mine. Ce norocos am fost că am jucat la Steaua”. :)

"Am ratat acel penalty fiindcă am tras plasat. Mi-a fost frică să nu dau pe lîngă poartă şi am schimbat colţul, pentru că mi-am făcut socoteli cînd nu trebuia. Au ratat ei Maradona, Platini sau Pele"
Ladislau Boloni

"Episodul Sevilla '86 este un moment important pentru fotbalul şi sportul românesc. Ar fi păcat să nu respectăm istoria, la care au mai contribuit Dinamo şi Craiova"
Ladislau Boloni

“Steaua de astăzi este departe de Steaua de pe vremea mea. Steaua nu mai e o echipă mare, ci este doar un club normal. Nu se poate compara cu formaţiile din Anglia sau Italia”
Ladislau Boloni

"În noiembrie, cînd am jucat cu Standard la Sevilla, i-am sunat pe Lăcătuş şi pe Balint să-i felicit pentru golurile din finala cu Barcelona. De Duckadam n-am reuşit să dau"
Ladislau Boloni