Hutupan: "Nu mai pot dormi!"

Gindul ca s-a intors acasa fara o medalie la git o macina in fiecare secunda. Au fost atit de aproape de bronzul mondial si totul s-a naruit in 30 de secunde! Noaptea nu poate dormi. Se asaza in pat si in fata ochilor i se deruleaza imaginile finalului cu Germania. Plinge ca sa se descarce si-si propune sa uite. Nu poate insa. Inca sufera. La 36 de ani, Luminita Hutupan Dinu a jucat la ultimul Campionat Mondial din cariera. si-ar fi dorit sa cistige o medalie, sa ramina in amintirea oamenilor cu un rezultat mare. Nu a fost sa fie. Povesteste cum a trait momentele celui mai tumultuos Mondial la care a participat, al cincilea consecutiv.



- Luminita, ti-a mai trecut supararea de dupa meciul cu Germania?

- Niciodata nu o sa-mi treaca. Ce ni s-a intimplat... Ninic acum nu pot sa cred. Sa conduci cu sapte goluri, sa ai medaliile de bronz, practic, la git si apoi sa le vinzi adversarelor fara nici un pret e totusi prea mult. Acest Mondial va ramine pentru mine ca un mare insucces.



- Sintem pe locul patru in lume, nu e un loc dezonorant, nu?

- Asa e, dar eu voiam o medalie. Am dat totul ca sa o obtin.



"Locul patru e o performanta, din 24 de echipe sintem a patra in lume. Romanul insa se multumeste intotdeauna cu putin"





- Cum a fost noaptea de dupa meciul cu Franta, apoi cea de dupa cel cu Germania?

- Cu Franta am trait o mare bucurie. Am simtit o satisfactie uriasa. M-am bucurat ca am facut oamenii de acasa fericiti. Cu Germania insa a fost un cosmar. Am inceput bine, am condus noi meciul, dupa care ne-am prabusit. Nu am mai stiut sa gestionam finalul, ne-am grabit de parca noi trebuia sa intoarcem si am avut senzatia ca nu a mai fost nici acea determinare ca in partida cu Franta.



- Ce ai simtit in momentul in care Germania a cistigat?

- Am izbucnit in plins. Priveam in jur si nu stiam ce se intimpla. Nu doresc nimanui sa aiba trairile mele in momentul in care le-am vazut pe nemtoaice pe podium, iar noi in tribuna. Noi trebuia sa fim acolo! La hotel nu am putut sa dorm. M-am uitat toata noaptea pe pereti.



- Cum te-au primit oamenii la Vilcea?

- M-au incurajat, m-au felicitat si toti imi spun ca putem sa ne luam revansa, ca au incredere in continuare in noi. Insa nici acasa nu am putut dormi. M-am invirtit prin casa toata noaptea si ma uitam ce face catelul prin curte.



- Echipa Romaniei mai are puterea sa faca si alte rezultate? Poate la Olimpiada.

- Daca nu am reusit acum, de ce am face la Olimpiada? Sint prea nervoasa acum ca sa-mi dau cu parerea.



"Oricum, eu voi da totul ca sa cistigam o medalie si la Olimpiada. Asta ramine insa sa demonstram pe teren"



- Sarbatorile de iarna unde le vei petrece?

- Nu prea avem timp de sarbatorit. De miercuri incepem antrenamentele, am avut doar o zi de pauza dupa Mondiale. Apoi, pe 2 ianuarie vom juca in Liga Campionilor la Viborg. Probabil ca Revelionul il vom face in Danemarca. De asta imi pare rau, ca facem o gramada de sacrificii, stam departe de cei dragi si dam cu piciorul rezultatelor in 30 de secunde!



Ii vine din nou sa plinga. Se scuza politicos ca nu mai poate vorbi. Cu astfel de jucatoare, probabil ca handbalul romanesc nu va muri dupa un loc patru! Va fi doar inceputul unui nou drum, spre un nou succes. Poate la Beijing 2008.



6 ore, 43 de minute, 37 de secunde a stat pe teren Luminita Hutupan in cele 10 meciuri disputate la CM



105 mingi a parat Hutupan din cele 272 trimise spre poarta ei



39 la suta a fost procentajul per total CM al Luminitei Hutupan Dinu