Deţinătoare en-titre a trofeului Ligii Campionilor, Barcelona este din nou "regină" în Spania.
Victoria de duminică seară în faţa lui Valladolid, scor 4-0, a declanşat fiesta în Catalunia. După ce sezonul trecut a cucerit tripla istorică (titlul în Primera, Copa del Rey şi Liga Campionilor), echipa lui Pep Guardiola s-a încununat din nou campioană, cîştigînd un nou duel cu Real Madrid în Primera Division.
GSP.RO îţi face cunoştinţă cu antrenorul şi cu fotbaliştii care au reuşit să cucerească al 20-lea titlu din istoria catalanilor:
Antrenor: Josep Guardiola (39 ani) - După o carieră de succes ca jucător al Barcelonei şi ca antrenor la Barca Atletic, echipă pe care a promovat-o în Segunda B, Josep Guardiola a preluat prima echipă.
E cunoscut pentru meticulozitatea cu care pregăteşte fiecare detaliu, urmăreşte partidele adversarilor şi niciodată nu se gîndeşte mai departe de meciul următor. Născut la Santpedor pe 18 ianuarie 1971, Pep se află la al doilea titlu consecutiv în Primera, după ce în sezonul precedent a reuşit "tripla magică": La Liga, Copa del Rey, Liga Campionilor.
Palmares (ca antrenor):
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 1 Supercupă a Spaniei, 1 Liga Campionilor, 2 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui
1. Víctor Valdés Arribas (portar, 38 meciuri - 0 goluri) - La Barcelona din iulie 2002. A cucerit pînă acum două premii Zamora, care se acordă goalkeeperului care primeşte cele mai puţine goluri (2004-2005), (2008-2009). Portar cu reflexe foarte bune, cu o condiţie fizică impresionantă. Are spirit de lider şi ştie să se impună, în ciuda tinereţii sale. E foarte bun în duelurile unu contra unu, dar şi în jocul aerian. CITEŞTE AICI IMPRESIONANTA POVESTE A LUI VICTOR VALDÉS!
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 2 Supercupe ale Europei, 3 Supercupe ale Spaniei, 2 trofee Liga Campionilor, 4 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui
- Titluri individuale: Trofeul Zamora (2004-2005, 2008-2009)
2. Daniel Alves da Silva (fundaş dreapta, 29 meciuri - 3 goluri) - Unul dintre cei mai buni fundaşi dreapta ai lumii. A semnat cu Barcelona în vara lui 2008, la 25 de ani, după 6 sezoane în tricoul Sevillei. În ciuda faptului că are doar 1.73 m şi 64 de kg, Alves impresionează prin forţa fizică.
E neobosit, poate urca şi coborî în bandă şi creează avantaj pentru echipa sa, fără să pună în pericol sarcinile sale defensive. Un jucător cu profil ofensiv, care încearcă des şuturile la poartă, lovind mingea la fel de bine cu piciorul stîng, cît şi cu dreptul. Bun executant al loviturilor libere, dar şi genul de fotbalist care oferă centrări perfecte.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 1 Supercupă a Spaniei, 1 trofeu al Ligii Campionilor, 2 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui
- Sevilla: 1 Supercupă a Spaniei, 1 Cupă a Regelui, 2 Cupe UEFA, 1 Supercupă a Europei
- Sport Club Bahia: 1 trofeu Interestatal brasileña
- Naţionala Braziliei: 1 Cupă a Confederaţiilor, 1 trofeu Cupa Americii, 1 Mondial U 20
- Titluri individuale: Cel mai bun jucător din Cupa UEFA (2005-2006), Cel mai bun jucător al Supercupei Europei (2006)
3. Gerard Piqué Bernabeu (fundaş central, 32 meciuri - 2 goluri) - Născut la Barcelona, într-o familie cu legături puternice cu formaţia blau-grana, Pique a devenit socio din ziua în care a venit pe lume. A început fotbalul la 10 ani, la şcoala de fotbal a Barcelonei. A trecut prin toate etapele de formare. În ciuda profilului defensiv pe care îl impune postul său de fundaş central, s-a dovedit a avea abilităţi de marcator şi capacitatea de a se adapta uşor pe diferite posturi.
La 17 ani (2003-2004) a ales să joace în Anglia, la Manchester United, apoi a fost cedat pentru un sezon (2006-2007) la Real Zaragoza. În sezonul 2007-2008 a revenit la Manchester şi a pus umărul la cîştigarea a două titluri, campionatul în Premier League şi un trofeu al Ligii Campionilor.
Odată întors la Barcelona, devine un pilon cheie al formaţiei lui Pep Guardiola, se impune prin siguranţa pe care o dă defensivei, dar şi prin uşurinţa cu care urcă în atac. Fizicul impunător şi o foarte bună tehnică sînt două dintre calităţile sale, de care profită atît defensiv, cît şi în ofensivă.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 1 Supercupă a Spaniei, 1 Liga Campionilor, 2 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui
- Manchester United: 1 titlu în Premier League, 1 Liga Campionilor, 1 Carling Cup
- Naţionala Spaniei: Campion European U 19, Vicecampion al Europei U 17
4. Rafael Márquez Álvarez (fundaş central, 15 meciuri - 1 gol) - Este primul jucător mexican care îmbracă tricoul blau-grana. A semnat cu Barcelona în sezonul 2003-2004. I-a cîştigat încrederea antrenorului de atunci, Frank Rijkaard, şi a devenit unul dintre jucătorii de bază ai echipei. Jucător polivalent, Marquez a evoluat şi la centrul terenului atunci cînd a fost nevoie.
În sezonul 2005-2006, a făcut cuplu cu Carles Puyol, căpitanul Barcei, în centrul defensivei, devenind una dintre cele mai bune perechi de centrali din Europa. Accidentările nu l-au ocolit.
Jucător dotat cu o tehnică de invidiat, are o capacitate mare de anticipare a mişcărilor adversarilor. Foarte elegant în joc, sigur, iese bine cu mingea la picior din propria jumătate şi se impune în duelurile aeriene cu atacanţii adverşi. E un bun executant de lovituri libere şi are o lovitură de cap foarte bună, graţie înălţimii sale.
Palmares:
- FC BACELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 3 Supercupe ale Spaniei, 1 Liga Campionilor, 4 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui
- Monaco: 1 Cupă a Ligii Franceze, 1 Supercupa Franţei, 1 titlu în Ligue 1
- Naţionala Mexicului: 1 Cupa de Aur, 1 Cupa Confederaţiilor
5. Carles Puyol Saforcada (fundaş central, 32 meciuri - 1 gol) - A început fotbalul în localitatea natală, iar în sezonul 1995-1996 s-a alăturat Academiei de fotbal a Barcelonei, La Masia. După ce s-a impus ca junior, i-a atras atenţia lui Louis Van Gaal, devenind una dintre piesele de bază ale echipei olandezului, în banda dreaptă. Graţie capacităţii sale de adaptare, nu a avut probleme cînd a trebuit să evolueze ca fundaş central.
A devenit căpitanul echipei, iar în mandatul lui Frank Rijkaard, alături de care a cîştigat şi primul său trofeu la Barcelona. În sezonul 2008-2009, Puyol a demonstrat că e unul dintre cei mai polivalenţi fundaşi: a jucat fundaş dreapta, stînga şi central.
Un adevărat lider în vestiar şi pe teren, datoită caracterului său şi faptului că ştie ce înseamnă să joci pentru Barcelona, club cu care se identifică din plin. Un apărător puternic, disciplinat pe terenul de joc, un exemplu pentru toţi ceilalţi. În ciuda înălţimii sale (1.78 m),datorită fizicului se poate impune şi în duelurile aeriene.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 3 Supercupe ale Spaniei, 2 Liga Campionilor, 4 titluri în Primera Division, 1 Cupa Regelui
- Naţionala Spaniei: Campionatul European (2008), Medalia de argint la Jocurile Olimpice de la Sydney
6. Xavier "Xavi" Hernández Creus (mijlocaş central, 34 meciuri - 3 goluri) - S-a alăturat Barcelonei în iulie 1991, la doar 11 ani. A crescut la Academia de Fotbal a catalanilor şi a debutat la prima echipă în 1998, în Supercupa Spaniei, contra celor de la Mallorca, marcînd şi primul său gol. Cu Rexach, Antic, Rijkaard sau Guardiola pe bancă, Xavi a fost întotdeauna unul dintre fotbaliştii de bază ai echipei.
Supranumit "Creierul" sau "Motorul" formaţiei blau-grana. Dirijorul de la mijlocul terenului, un tip calm şi foarte sobru. Un fotbalist cu o viziune de joc extraordinară, oferă pase, centrări şi assisturi geniale. Recuperează multe baloane, participă la faza defensivă, e un bun executant al fazelor fixe şi are un şut de temut.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 3 Supercupe ale Spaniei, 2 Liga Campionilor, 5 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui
- Naţionala Spaniei: Campionatul European (2008), Medalia de argint la JO de la Sydney (2000), Campionatul Mondial U 20 (1999)
- Trofee individuale: Locul 3 la FIFA World Player (2009), Cel mai bun jucător de la Campionatul European (2008)
8. Andrés Iniesta Luján (mijlocaş central, 29 meciuri - 1 gol) - S-a alăturat Academiei la 12 ani, în 1996. În octombrie 2002 a debutat la prima echipă, într-un meci de Liga Campionilor, în mandatul lui Louis Van Gaal. Alături de Xavi e unul dintre "motoraşele" Barcelonei. E fotbalistul care a dus Barca în finala Ligii Campionilor, de la Roma, după ce a marcat în ultimul minut al partidei cu Chelsea un "golazo", pe Stamford Bridge.
Inteligent, rapid, cu mare putere de a anticipa jocul adversarului, e genul de fotbalist care poate evolua oriunde la mijlocul terenului. Polivalent, profesionist, modest şi talentat, mai ales talentat. Are, la fel ca Xavi, o viziune de joc excelentă, ceea ce-l face să fie o ameninţare constantă pentru adversari.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 3 Supercupe ale Spaniei, 2 Liga Campionilor, 4 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui (2008-2009)
- Naţionala Spaniei: Campionatul European (2008)
9. Zlatan Ibrahimovic (atacant, 29 meciuri - 16 goluri) - A semnat cu Barcelona în vara lui 2009, fiind transferat de la formaţia italiană Internazionale Milano. A fost adus pentru a-l înlocui pe Samuel Eto'o, cedat la Inter. Un fotbalist total. Domină jocul aerian, datorită înălţimii sale, e destul de rapid, e un marcator înnăscut. Ajută foarte mult echipa prin stilul său de joc.
La prezentarea sa în tricoul blau-grana s-a stabilit un record de asistenţă: 60.000 de oameni au venit să-l vadă pe "Ibracadabra". Jucător tehnic, impresionează prin golurile incredibile pe care le reuşeşte. Protejează bine balonul şi îndeplineşte toate cerinţele unui atacant modern.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 1 Supercupă a Spaniei, 1 titlu în Primera Division
- Inter: 3 titluri în Serie A, 2 Supercupe ale Italiei
- Ajax: 2 titluri în Eredivisie, 1 Cupă a Olandei, 1 Supercupă a Olandei
- Trofee individuale: Cel mai bun marcator în prima ligă din Italia (2009), Cel mai bun jucător din prima ligă din Italia (2008), Cel mai bun jucător străin din prima ligă din Italia (2006), (2008), Cel mai bun jucător suedez (2005), (2007), (2008), Cel mai bun sportiv suedez (2007), Sportivul anului în Suedia (2007)
10. Lionel Andrés Messi (atacant, 35 meciuri - 34 goluri) - Cel mai bun jucător din lume. De neoprit cu mingea la picior, rapid, inteligent, cu o viziune de joc excelentă. La 13 ani a ajuns La Masia. A avut o ascensiune exceptională, debutînd pentru prima echipă a Barcelonei la doar 17 ani, un record în Primera, în 2004.
Pe 1 mai 2005 a devenit cel mai tînăr jucător care marchează într-un meci de campionat. Adversara era Albacete, iar Messi avea doar 17 ani, 10 luni si 7 zile. Recordul a fost bătut, ulterior, de alt produs al La Masia, Bojan Krkic.
Un fotbalist exceptional, unic, foarte creativ, dispune de o tehnică de invidiat, care îi permite să destabilizeze apărările adverse. Poate juca atît ca mijlocaş, cît şi ca vîrf veritabil. Nu are o înălţime impunătoare, dar viteza si forţa fizică îl fac să compenseze acest "minus". E specialist al loviturilor libere, penalty-urilor şi al paselor decisive.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 3 Supercupe ale Spaniei, 1 Cupă a Regelui, 4 titluri în Primera Division, 2 Liga Campionilor
- Naţionala Argentinei: Campion Mondial U 20 (2004-2005), Medalie de Aur la JO Pekin (2008)
- Titluri individuale: FIFA World Player (2009), Balonul de Aur (2009), Locul doi la FIFA World Player (2007), (2008), Gheata de Aur (2009-2010)
11. Bojan Krkic Pérez (atacant, 23 meciuri - 8 goluri) - A debutat la prima echipă a Barcelonei la doar 16 ani, în sezonul 2006-2007. E un produs al Academiei de fotbal a formatiei catalane. Frank Rijkaard a mizat pe el atît în meciurile din prima ligă spaniolă, cît si în cele din Liga Campionilor. A devenit cel mai tînăr debutant în Liga Campionilor în tricoul Barcelonei (19 septembrie 2007, contra lui Olympique Lyon, la 17 ani si 22 de zile), cel mai tînăr marcator din Primera (într-un meci cu Villareal, la 17 ani, o lună si 22 de zile).
Guardiola l-a folosit adesea ca pe asul din mînecă, jucătorul capabil să intre pe parcurs si să schimbe soarta unui meci. Jucător rapid, cu un sut bun, are instinct de killer atunci cînd se află în preajma careului advers.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 1 Supercupă a Spaniei, 2 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui, 1 Liga Campionilor
- Naţionala Spaniei: Campion European U 17 (2007), Vicecampion al Lumii U 17 (2007)
13. José Manuel Pinto Colorado (portar, 0 meciuri - 0 goluri) - A ajuns la Barcelona în ianuarie 2008, de la Celta Vigo, formaţie pentru care a evoluat 10 sezoane. Adus sub formă de împrumut, Pinto a rămas la echipa catalană după ce Barca a activat clauza prin care îl putea cumpăra definitiv pe goalkeeper. A debutat în sezonul 2007-2008, sub comanda lui Guardiola, într-un meci cu Deportivo, din deplasare.
A jucat 3 partide în acel sezon. În ediţia 2008-2009, Guardiola a decis să mizeze pe Pinto în partidele din Cupă. S-a dovedit a fi decisiv în semifinale, parînd un penalty. A jucat şi în ultimele meciuri din campionat odată ce Valdes îşi adjudecase trofeul Zamora. E un portar foarte sigur pe baloanele înalte, cu reflexe bune. E capabil să blocheze orice şut, chiar şi pe cele de la distanţe mici. Nu a apărat decît în Cupa Spaniei, însă a fost rivalul perfect pentru Valdes.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 1 Supercupă a Spaniei, 1 Liga Campionilor, 2 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui
- Celta Vigo : Finalist în Cupa Regelui (2001-2002)
- Titluri individuale: Trofeul Zamora (2005-2006)
14. Thierry Henry (atacant, 21 meciuri - 4 goluri) - Unul dintre cei mai buni atacanţi din lume din ultimii 10 ani. Elegant, tehnic, inteligent, rapid şi eficient. În primul său sezon ca jucător al Barcelonei, a fost cel mai bun marcator, cu 19 goluri în Liga Campionilor, campionat şi Cupa Regelui.
În anul tripletei, Henry a fost una dintre piesele de bază ale echipei,a marcat 26 de goluri în 42 de partide disputate. În finala Ligii Campionilor de la Roma a obţinut şi singurul trofeu care îi lipsea pentru a-şi completa un palmaresul impresionant. Bun executant al loviturilor libere.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 1 Supercupă a Spaniei, 1 Liga Campionilor, 2 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui
- Arsenal: 2 titluri în Premier League, 3 FA Cup, 2 Community Shield, finalist al Ligii Campionilor
- Monaco: 1 titlu în Ligue 1, 1 Supercupa Franţei
- Naţionala Franţei: Vicecampion al Lumii (2006), Cupa Confederaţiilor (2003), Campion European (2000), Campion al lumii (1998)
- Titluri individuale: 4 titluri de Golgeter în Premier League (2001-2002), (2003-2004), (2004-2005), (2005-2006), Gheata de Aur (2003-2004), (2004-2005)
15. Seydou Keita (mijlocaş central, 29 meciuri - 6 goluri) - A ajuns la Barcelona în vara lui 2008, după ce Josep Guardiola a preluat echipa. Un jucător important la mijlocul terenului, combină perfect calităţile tehnice cu forţa fizică de care dispune.
Chiar dacă nu e atacant, Keita are un şut bun cu piciorul stîng, mai ales de la distanţă, ceea ce-l face să fie o ameninţare pentru orice portar. Jucător polivalent, poate juca oriunde la mijlocul terenului, are un joc bun de cap şi se descurcă la fel de bine şi defensiv, şi ofensiv.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 1 Supercupă a Spaniei, 1 Liga Campionilor, 2 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui
- Lorient: 1 Cupă a Franţei
- Titluri individuale: Balonul de Aur al Mondialului U 20 (1999)
16. Sergio Busquets Burgos (mijlocaş dreapta, 33 meciuri - 0 goluri) - Produs al Academiei de Fotbal a Barcelonei, la care a venit în 2005. A debutat la prima echipă în meciul cu Racing Santander (1-1), în seprembrie 2008. Un mijlocaş foarte complet, inteligent, cu o viziune de joc bună.
Busquets dă siguranţă echipei pentru că nu pierde mingi şi participă la jocul defensiv. Disciplina tactică de care dă dovadă, aliura atletică, are are 1.90 m, au fost atuuri pentru jucătorul care a fost folosit uneori şi ca fundaş central, dar şi ca atacant.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 1 Supercupă a Spaniei, 1 Liga Campionilor, 2 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui
17. Pedro Rodríguez Ledesma (atacant, 34 meciuri - 12 goluri) - A ajuns la Barcelona în august 2004. După trei ani de la venirea la Barca, Pedro joacă pentru prima echipă în sezonul 2007-2008, împotriva Murciei şi a lui Valladolid. Pe 20 august 2009 semnează primul său contract ca jucător al primei echipe.
În 2009, a devenit primul fotbalist din istorie care a marcat în 6 competiţii oficiale (Campionat, Cupă, Liga Campionilor, Supercupa Europei, Supercupa Spaniei şi Mondialul Cluburilor). Jucător abil, loveşte bine mingea cu ambele picioare. E rapid, are un şut excelent şi ajunge cu uşurinţă în careul advers.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 1 Supercupă a Spaniei, 1 Liga Campionilor, 2 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui
18. Gabriel Alejandro Milito (fundaş central, 11 meciuri - 0 goluri) - Un fundaş central format la Independiente Avellaneda, care a jucat 4 ani la Zaragoza, apoi a făcut pasul spre Camp Nou. În acest sezon a revenit după o gravă accidentare, după 19 luni de pauză, pe 5 ianuarie 2010, în meciul de Cupă cu Sevilla. Autoritar, stă bine în teren, ştie să se facă respectat, e un adevărat lider. Poate participa la construcţie şi are calităţi care îi permit să facă şi faza ofensivă. Nu e foarte înalt (1.79 m), dar una dintre specialităţile sale e jocul aerian. Barcelona i-a reînnoit contractul lui Gabi Milito pînă în 2012
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 1 Supercupă a Spaniei, 1 Liga Campionilor, 2 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui
- Real Zaragoza: 1 Supercupă a Spaniei, 1 Cupă a Regelui
- Independiente Avellaneda: 1 Trofeo Apertura
- Naţionala Argentinei : Turneul Sudamerican U 20 (1999)
19. Maxwell Scherrer Cabelino Andrade (fundaş stînga, 25 meciuri - 0 goluri) - A ajuns la Barcelona în vara lui 2009, pentru postul de fundaş stînga. Apărătorul brazilian a mai trecut pe la Ajax şi Internazionale Milano. Fundaş stînga de meserie, cu profil ofensiv. Trecerea prin campionatul italian l-a ajutat să-şi îmbunătăţească jocul defensiv. Deşi postul său obişnuit e în partea stîngă a apărării, Maxwell poate evolua şi mai avansat. Şutează bine cu piciorul stîng.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 1 Supercupă a Spaniei, 1 titlu în Primera Division
- Inter Milano: 3 titluri în Serie A, 2 Supercupe ale Italiei
- Ajax Amsterdam: 2 titluri în Eredivisie, 1 Cupă a Olandei, 2 Supercupe ale Olandei
20. Jeffren Suárez Bermúdez (atacant, 12 meciuri - 2 goluri) - Venezueleanul în vîrstă de 22 ani a reuşit să înscrie de două ori în acest sezon. Jeffren a debutat la prima echipă întro partidă de Cupă din sezonul 2006-2007, disputată de Barcelona împotriva Badalonei. Ca dovadă că Guardiola are încredere în el, acesta a fost titularizat în 6 partide din sezonul recent încheiat.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 1 Supercupă a Spaniei, 1 titlu în Primera Division
21. Dmytro Chygrynskiy (fundaş central, 12 meciuri - 0 goluri) - E primul jucător ucrainean din istoria Barcelonei. A fost adus în vara lui 2009. Jucător puternic, înalt (1.90 m) şi rapid, în ciuda staturii sale. Nu comite prea multe greşeli, are spirit de anticipare şi o experienţă importantă, în ciuda tinereţii sale.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 titlu în Primera Division
- Şahtior Doneţk: 1 Cupa UEFA, 1 Cupa Ucrainei, 1 Supercupa Ucrainei, 2 titluri în prima ligă ucraineană
22. Éric Abidal (fundaş stînga, 17 meciuri - 0 goluri) - A ajuns la Barcelona în vara lui 2007, pentru a-l înlocui pe Giovanni van Bronckhorst. A traversat o perioadă mai grea, accidentîndu-se şi fiind nevoit să stea pe tuşă 8 săptămîni. La revenirea pe teren, a fost eliminat în meciul din semifinalele Cupei şi ale Ligii Campionilor, ceea ce-l împiedică să joace în cele două finale cîştigate de Barcelona la Valencia şi la Roma.
Abidal poate juca fundaş stînga sau central. Obişnuieşte să urce în bandă şi să ajungă pînă în jumătatea adversă, pentru a centra şi a-şi pune colegii în avantaj. Fotbalist tehnic, puternic şi de travaliu.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 1 Liga Campionilor, 1 Supercupă a Spaniei, 2 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui
- Olympique Lyon: 3 titluri în Ligue 1, 3 Supercupe ale Franţei
- Naţionala Franţei : Vicecampion la Campionatul Mondial (2006)
24. Gnégnéri Yaya Touré (mijlocaş central, 23 meciuri - 1 gol) - Un jucător cu o experienţă internaţională importantă. A jucat în 4 campionate diferite înainte de a ajunge la Barcelona, în vara lui 2007. în vara lui 2009 şi-a reînnoit contractul pînă în 2012. Un fotbalist cu un fizic puternic, plus calităţi tehnice excelente. Chiar dacă are un profil defensiv, Toure Yaya urcă în atac cu uşurinţă. Poate evolua la fel de bine şi ca fundaş central, e rapid şi experimentat.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 Mondial al Cluburilor, 1 Supercupă a Europei, 1 Supercupă a Spaniei, 1 Liga Campionilor, 2 titluri în Primera Division, 1 Cupă a Regelui
- Olympiakos: 1 titlu de campion, 1 Cupă a Greciei
- ASEC Mimosas Abidjan: 1 titlu
28. Jonathan dos Santos (mijlocaş, 3 meciuri - 0 goluri) - Are 20 de ani şi a cîştigat încrederea antrenorului Pep Guardiola. Mijlocaşul formaţiei campioane a prins pe teren finalul meciului dintre Barcelona şi Internazionale Milano, disputat pe Camp Nou în faza grupelor Ligii Campionilor şi încheiat cu victoria catalanilor, scor 2-0, iar în Primera a jucat 86 de minute, fiind chiar titularizat în etapa a 16-a, atunci cînd Barça a remizat acasă cu Villarreal, scor 1-1.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 titlu în Primera Division
32. Andreu Fontàs (fundaş central, 1 meci - 0 goluri) - Fundaşul în vîrstă de 20 de ani a bifat singurele sale minute în prima etapă a stagiunii, în victoria cu 3-0 în faţa lui Sporting Gijon. Fontàs l-a înlocuit pe Gerard Piqué cu şase minute înaintea fluierului final. De asemenea, tînărul apărător a mai prins banca în etapa a 11-a, însă nu a fost folosit deloc de Guardiola.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 titlu în Primera Division
33. Marc Muniesa (fundaş central, 0 meciuri - 0 goluri) - Chiar dacă nu a primit nici o şansă de a juca din partea antrenorului Pep Guardiola, apărătorul în vîrstă de 18 ani reprezintă o promisiune pentru trupa catalană. În sezonul recent încheiat, Muniesa a prins lotul de 18 în două rînduri, la jocurile contra lui Atletico Madrid, pe Vicente Calderon, şi a lu Villarreal, pe Camp Nou.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 titlu în Primera Division
34. Thiago Alcántara do Nascimento (mijlocaş dreapta, 1 meci - 1 gol) - Mijlocaşului în vîrstă de 19 ani i-au trebuit decît opt minute să marcheze în acest sezon. Introdus în minutul 76 al partidei de pe teren propriu în faţa lu Racing Santander, Thiago a înscris în minutul 84, închizînd tabela la un spectaculos 4-0 pentru Barça. De asemenea, a mai prins în lotul de 18 jucători la alte şase partide de campionat.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 titlu în Primera Division
40. Marc Bartra (fundaş central, 1 meci - 0 goluri) - Încă o dovadă că apărarea Barcelonei, cea mai bună din Primera, are viitor. Bartra a fost reţinut în lot cu ocazia jocului de pe Vicente Calderon, pierdut de catalani, scor 1-2. Bartra a fost utilizat în ultima jumătate de oră, înlocuindu-l pe Jeffren.
Palmares:
- FC BARCELONA: 1 titlu în Primera Division
Iată şi o scurtă trecere în revistă a meciurilor jucate de campioana Spaniei în acest sezon de Primera Division:
- etapa 1, 31 august 2009, FC Barcelona - Sporting Gijon 3-0 (2-0) (17 Bojan, 42 Keita, 82 Ibrahimovic). Barça şi-a arătat intenţiile pentru cucerirea unui nou titlu încă din start, în prima etapă formaţia blau-grana făcînd spectacol pe propriul teren în faţa lui Sporting Gijon. Fără Messi, dar cu un Ibrahimovici în mare formă, catalanii s-au impus cu un categoric 3-0 şi au transmis adversarelor primul avertisment: «va fi din nou anul Barcelonei!» ;)
- etapa a 2-a, 12 septembrie 2009, Getafe - FC Barcelona 0-2 (0-0) (66 Ibrahimovici, 79 Messi). Prima deplasare a Barçei din sezonul de Primera a fost cea de la Getafe, acolo unde băieţii lui Guardiola s-au impus după pauză, mai greu decît o arată scorul. 2-0, goluri Ibrahimovici şi Messi. Pep a făcut patru schimbări în echipă pentru acest joc, mizînd pentru prima oară pe Chygrynskiy în centrul defensivei, acolo unde ucraineanul a făcut pereche cu Piqué.
- etapa a 3-a, 19 septembrie 2009, FC Barcelona - Atletico Madrid 5-2 (4-1) (2 Ibrahimovici, 16, 90+3 Messi, 30 Alves, 41 Keita / 45 Aguero, 84 Forlan). Primul derby al sezonului a venit în runda a treia. Barcelona întîlnea formaţia care la sfîrşitul sezonului avea să cîştige primul trofeu din istoria Europa League, Atletico Madrid. Emoţiile au fost risipite rapid, în minutul 41 tabela arătînd un neverosimil 4-0, după golurile lui Ibrahimovici, Messi, Alves şi Keita.
- etapa a 4-a, 22 septembrie 2009, Racing Santander - FC Barcelona 1-4 (0-3) (72 Serrano / 20 Ibrahimovici, 23, 63 Messi, 26 Piqué). A urmat un nou show marca Barça la Santander, acolo unde catalanii au marcat de patru ori şi au ajuns la un total de 14 reuşite în doar patru partide, arătînd o poftă de gol deosebită, în special prim Messi, marcator a cinci goluri în trei partide jucate. De semnalat primul gol în actuala stagiune şi fundaşul pentru Piqué.
- etapa a 5-a, 26 septembrie 2009, Málaga - FC Barcelona 0-2 (0-1) (38 Ibrahimovici, 58 Piqué). Etapa a 5-a a însemnat pentru Barcelona o deplasare la Malaga. Una deloc facilă, dar Ibrahimovici şi Piqué au punctat exact atunci cînd a trebuit şi au făcut ca trupa lui Guardiola să înregistreze a cincea victorie consecutivă.
- etapa a 6-a, 3 octombrie 2009, FC Barcelona - UD Almeria 1-0 (1-0) (31 Pedro). Unul dintre cele mai grele meciuri ale sezonului pentru Barcelona a fost partida cu Almeria. Golul lui Pedro după numai o jumătate de oră a fost cel care a făcut diferenţa, dar Guardiola începea să îşi pună semne de întrebare în privinţa jocului prestat de elevii săi.
- etapa a 7-a, 17 octombrie 2009, Valencia - FC Barcelona 0-0. Primul egal înregistrat de Barcelona a fost în deplasarea de pe Mestalla, unul fără goluri în compania Valenciei. A fost şi primul joc în care Guardiola nu a efectuat toate cele trei schimbări avute la dispoziţie, lăsîndu-l pe bancă pe Ibrahimovici pe toată durata partidei.
- etapa a 8-a, 25 octombrie 2009, FC Barcelona - Zaragoza 6-1 (3-0) (24, 41, 85 Keita, 28, 55 Ibrahimovici, 80 Messi / 77 Jorge Lopez). Neputinţa de la Valencia a lăsat locul spectacolului în următorul meci. Trei goluri Keita, două Ibrahimovici şi unul Messi au făcut ca 75.000 de oameni să aplaude în picioare prestaţia campionilor Spaniei, golul lui Jorge Lopez trecînd aproape neobservat.
- etapa a 9-a, 31 octombrie 2009, Osasuna - FC Barcelona 1-1 (0-0) (90+2 Camuñas / 71 Keita). Doar ghinionul a făcut ca Barça să nu cîştige şi la Osasuna, formaţia blau-grana fiind egalată în prelungiri pe Stadio Reyno de Navarra din Pamplona. Din nou, golul catalanilor a venit din partea lui Keita, mijlocaşul arătînd o poftă de gol extraordinară după ce în precedentele partide mai punctase de alte cinci ori.
- etapa a 10-a, 7 noiembrie 2009, FC Barcelona - Mallorca 4-2 (3-1) (11, 40 Pedro, 43 Henry, 87 Messi-pen. / 19 Nunes, 90+2 Keita). Din nou spectacol pe Camp Nou, de această dată cu Pedro în mare formă. Barça rezolvă meciul încă din prima repriză şi, deşi reduce turaţia în partea secundă, mai înscrie o dată prin Messi, după un penalty scos de Ibrahimovici.
- etapa a 11-a, 21 noiembrie 2009, Athletic Bilbao - FC Barcelona 1-1 (0-0) (62 Toquero / 53 Alves). Partida cu Bilbao era ultima înaintea "dublei" de foc: jocul cu Inter Milano, în Liga Campionilor, şi "El Clasico". Fără Ibrahimovici, Barça termină la egalitate, 1-1, după ce deschisese scorul prin Dani Alves, aflat la a doua reuşită în campionat în tricoul blau-grana.
- etapa a 12-a, 29 noiembrie 2009, FC Barcelona - Real Madrid 1-0 (0-0) (55 Ibrahimovici). A venit şi mult-aşteptatul "El Clasico". După victoria cu Inter din Ligă, 2-0, Barça reuşeşte o nouă victorie mare, de această dată în faţa duşmanului de moarte, Real Madrid, Ibrahimovici fiind de această dată «killer-ul». Deşi Busquets este eliminat, catalanii rezistă o jumătate de oră în zece.
- etapa a 15-a, 2 decembrie 2009, Xerez - FC Barcelona 0-2 (0-0) (47 Henry, 90+2 Ibrahimiovici). Disputat în devans, jocul de la Xerez a adus o altă victorie planificată a Barcelonei. Henry şi din nou Ibrahimovici au semnat golurile împotriva trupei antrenate de José Ángel Ziganda, dovadă că bucuria cîştigării derby-ului Spaniei a fost scurtă pentru băieţii lui Guardiola, care s-au concentrat la fel de bine şi pentru duelul de pe Estadio Municipal de Chapin.
- etapa a 13-a, 5 decembrie 2009, Deportivo La Coruna - FC Barcelona 1-3 (1-1) (38 Adrián / 26, 79 Messi, 86 Ibrahimovici). Tridentul ofensiv gîndit de Guardiola a făcut ravagii şi pe "El Riazor" din La Coruna, acolo unde Barça s-a impus cu 3-1. Încă două goluri pentru Messi, care atinge cota 9 în clasamentul golgeterilor, dar şi o reuşită din partea lui Ibrahimovici, gol care pecetluieşte soarta partidei.
- etapa a 14-a, 12 decembrie 2009, FC Barcelona - Espanyol Barcelona 1-0 (1-0) (39 Ibrahimovici-pen.). Un nou derby, de această dată cel al Cataluniei, contra lui Espanyol. Barça iese cîştigătoare, Ibrahimovici fiind cel care face diferenţa din nou, după un penalty acordat de arbitrul Carlos Clos Gomez pentru un fault al lui Baena asupra lui Xavi.
- etapa a 16-a, 2 ianuarie 2010, FC Barcelona - Villarreal 1-1 (1-0) (7 Pedro / 50 Fuster). Apare şi primul semi-eşec pe propriul teren pentru catalani. Villarreal este formaţia care ţine piept ofensivei lui Guardiola, deşi Pedro marchează încă din minutul 7. "Submarinul galben" egalează la cinci minute de la reluare şi pleacă neînvinsă de pe Camp Nou.
- etapa a 17-a, 10 ianuarie 2010, CD Tenerife - FC Barcelona 0-5 (0-3) (36, 45, 75 Messi, 44 Puyol, 87 Luna-autogol). Show Barcelona la Tenerife! O primă repriză de vis din partea catalanilor, cu un Messi în zi de graţie, aduce un succes facil, scor final 0-5. Gabi Milito bifează şi el primele minute în acest sezon.
- etapa a 18-a, 16 ianuarie 2010, FC Barcelona - Sevilla 4-0 (0-0) (49 Escudé-autogol, 70 Pedro, 84, 90 Messi). Prima repriză a jocului cu Sevilla a fost una echilibrată, Barça nereuşind să spargă lacătul defensivei adverse. Totul s-a năruit pentru formaţia andaluză imediat după pauză, la autogolul lui Escudé, iar ultimele 20 de minute au însemnat un galop de sănătate pentru catalani, care au mai punctat de trei ori.
- etapa a 19-a, 23 ianuarie 2010, Real Valladolid - FC Barcelona 0-3 (0-2) (20 Xavi, 21 Alves, 56 Messi). Ultima etapă a turului a însemnat o deplasare la Valladolid. Fără emoţii pentru Barça, care s-a impus cu un sec 3-0, goluri Xavi, Dani Alves şi Messi, "Balonul de Aur" 2009 terminînd turul cu 15 goluri marcate.
- etapa a 20-a, 30 ianuarie 2010, Sporting Gijon - FC Barcelona 0-1 (0-1) (29 Pedro). Pedro, din nou decisiv pentru Barcelona. Ca şi în etapa a 6-a, micuţul atacant reuşeşte după o jumătate de oră singurul gol al partidei de la Gijon, după o lovitură liberă rapid exeutată de Messi şi prelungită inteligent de Iniesta, care observă demarcarea lui Pedro.
- etapa a 21-a, 6 februarie 2010, FC Barcelona - Getafe 2-1 (1-0) (6 Messi, 66 Xavi / 90+2 Soldado). Încă un succes pe Camp Nou, de această dată în compania lui Getafe. Messi deschide scorul rapid, Xavi îl majorează după pauză, iar golul din final al ex-madrilenului Soldado nu mai contează.
- etapa a 22-a, 14 februarie 2010, Atletico Madrid - FC Barcelona 2-1 (2-1) (8 Forlan, 22 Simao / 26 Ibrahimovici). Vine şi întîiul eşec pentru Guardiola, chiar la Madrid. Însă nu în faţa Realului, ci a lui Atletico. Totul se decide în prima jumătate de oră, Forlan şi Simao oferind un avans confortabil după numai 22 de minute. Ibrahimovici reduce rapid din diferenţă, dar nimic nu se mai schimbă pînă la final şi Atletico învinge cu 2-1. În ultima jumătate de oră este folosit şi tînărul Bartra. După meci, preşedintele Laporta exclama: "Să nu uităm că de cîte ori am pierdut aici, pe terenul lui Atletico, am cîştigat titlul, sper să fie aşa şi de data asta!"
- etapa a 23-a, 20 februarie 2010, FC Barcelona - Racing Santander 4-0 (3-0) (6 Iniesta, 29 Henry, 34 Márquez, 84 Thiago). Catalanii evită orice pas greşit cu Santander şi înscriu repede, prin Iniesta, aflat la primul gol după o pauză de aproape nouă luni, ultima reuşită consemnîndu-se la semifinala cu cîntec dintre Barça şi Chelsea, din Liga Campionilor. Atunci, Iniesta înscrisese în prelungiri, la una dintre ultimele acţiuni ale partidei, golul calificării formaţiei sale în finala pe care Barça avea să o şi cîştige în faţa lui Manchester, scor 2-0.
- etapa a 24-a, 27 februarie 2010, FC Barcelona - Málaga 2-1 (0-0) (68 Pedro, 83 Messi / 80 Valdo). Un nou succes pe teren propriu, 2-1 contra lui Málaga, iar Messi punctează din nou, de această dată decisiv. Victorie grea, dar Barça ştia că o aşteaptă încă un joc dificil, deplasarea de la Almeria.
- etapa a 25-a, 6 martie 2010, Almeria - FC Barcelona 2-2 (1-1) (12 Cisma, 56 Puyol-autogol / 42, 66 Messi). La Almeria, trupa blau-grana se vede condusă în două rînduri, dar revine de fiecare dată pe tabelă graţie reuşitelor lui Messi. Se termină 2-2, iar pentru Barça urmează jocul de pe Cam Nou contra Valenciei.
- etapa a 26-a, 14 martie 2010, FC Barcelona - Valencia 3-0 (0-0) (55, 80, 82 Messi). După 0-0 la pauză, Messi îşi arată din nou clasa şi reuşeşte un hattrick spectaculos în mai puţin de jumătate de oră. La final este aplaudat de aproape 90.000 de oameni la ieşirea de pe teren, schimbat fiind cu Yaya Touré cu două minute înainte de final.
- etapa a 27-a, 21 martie 2010, Zaragoza - FC Barcelona 2-4 (0-1) (84, 89 Colunga / 4, 65, 77 Messi, 90 Ibrahimovici-pen.). Din nou Messi reuşeşte un hattrick şi la Zaragoza şi rezolvă practic jocul în favoarea Barcelonei, deşi meciul se termină cu scorul de 4-2 în favoarea catalanilor, celelalte trei goluri ale întîlnirii fiind marcate în ultimele şase minute.
- etapa a 28-a, 24 martie 2010, Barcelona - Osasuna 2-0 (0-0) (72 Ibrahimovici, 87 Bojan). Guardiola are emoţii la jocul de pe teren propriu contra Osasunei, atunci cînd Barça nu reuşeşte să spargă lacătul defensivei adverse. O face Ibrahimovici în ultimele 20 de minute, pentru ca Bojan să rispiească în final orice emoţie cu golul de 2-0.
- etapa a 29-a, 27 martie 2010, Mallorca - Barcelona 0-1 (0-0) (63 Ibrahimovici). Ibrahimovici este providenţial şi la Mallorca, acolo unde înscrie după pauză la doar cîteva minute după ce Guardiola îi trimite în teren pe Messi şi Xavi. Golul său aduce un succes foarte important în lupta pentru titlu.
- etapa a 30-a, 3 aprilie 2010, Barcelona - Athletic Bilbao 4-1 (2-0) (26 Jeffren, 40, 58 Bojan, 67 Messi / 76 Susaeta). Spectacol de gală la jocul cu Athletic Bilbao cu puştii Barçei în prim-plan. Jeffren deschide scorul, Bojan reuşeşte o "dublă", iar Messi duce scorul la 4-0. Golul lui Susaeta trece aproape neobservat.
- etapa a 31-a, 10 aprilie 2010, Real Madrid - Barcelona 0-2 (0-1) (32 Messi, 56 Pedro). A venit şi vremea pentru "El Clasico". Mulţi au spus că dacă Barcelona se impune, va fi campioană. Iar băieţii lui Guardiola au arătat că sînt cei mai buni din Spania, punctînd prin Messi şi Pedro atunci cînd îi era Realului lumea mai dragă. Un aport decisiv la goluri l-a avut Xavi, "creierul" Barçei fiind unul dintre cei mai buni oameni de pe teren. De acum, catalanii au cale liberă spre titlu.
- etapa a 32-a, 14 aprilie 2010, Barcelona - Deportivo 3-0 (1-0) (15 Bojan, 68 Pedro, 72 Yaya Touré). De acum, Barça încearcă să rezolve orice meci din start, începuturile de meci, în special cele de pe Camp Nou, fiind din ce în ce mai furtunoase. Cu Deportivo înscrie Bojan în minutul 15, iar Pedro şi Yaya Touré rezolvă problema învingătoarei după pauză.
- etapa a 33-a, 17 aprilie 2010, Espanyol Barcelona - Barcelona 0-0. Probleme pentru Barça. Espanyol îi ţine piept campioanei în derby-ul Cataluniei, iar trupa lui Guardiola, cu un om în minus după eliminarea lui Dani Alves, nu reuşeşte decît un 0-0.
- etapa a 34-a, 24 aprilie 2010, Barcelona - Xerez 3-1 (2-1) (13 Jeffren, 23 Henry, 55 Ibrahimovici / 24 Bermejo). Contra lui Xerez, Barça avea deja 2-0 după 23 de minute, dar golul lui Bermejo menţine suspansul pe Camp Nou. Înscrie din nou Ibrahimovici după cinci etape şi aduce liniştea. Încă patru "finale" şi Barça e campioană.
- etapa a 35-a, 1 mai 2010, Villarreal - Barcelona 1-4 (0-3) (67 Llorente / 18, 87 Messi, 33 Xavi, 42 Bojan). La Villarreal catalanii marchează de trei ori pînă la pauză şi gîndurile le zboară deja spre ultimele trei partide ale sezonului: acasă cu Tenerife, la Sevilla şi pe Camp Nou, cu Valladolid.
- etapa a 36-a, 5 mai 2010, Barcelona - Tenerife 4-1 (1-1) (16, 90+3 Messi, 63 Bojan, 77 Pedro / 38 Roman). Meciul cu Tenerife nu prezenta vreun grad de risc pentru Guardiola, aşa că Barça a bifat un succes scontat, din nou puştii făcînd diferenţa. "Dublă" Messi şi cîte un gol din partea lui Bojan şi a lui Pedro.
- etapa a 37-a, 8 mai 2010, Sevilla - Barcelona 2-3 (0-2) (69 Kanoute, 70 Luis Fabiano / 5 Messi, 28 Bojan, 61 Pedro). Un meci pe care Barcelona şi l-a făcut greu, după ce la un moment dat conducea cu 3-0 şi avea un om în plus pe teren. Ratările şi cele două goluri marcate de Sevilla au adus un final tensionat pe Ramon Sanchez Pizjuan, dar catalanii au păstrat avansul atît pe teren, cît şi în clasament.
- etapa a 38-a, 16 mai 2010, Barcelona - Valladolid 4-0 (2-0) (27 Luis Prieto-autogol, 31 Pedro, 62, 76 Messi). 98.083 de spectatori au asistat la meciul care a adus Barçei al 20-lea titlu de campioană din istorie. Şi au avut ce vedea. O victorie lejeră a catalanilor, succes care a declanşat fiesta blau-grana atît pe stadion, cît şi pe străzile oraşului. Egalul Realului de la Malaga nici nu mai conta...
{{text}}