Fotbal   •   Nationala   •   GSP SPECIAL

Abandonat în maternitate, crescut la orfelinat, homeless, ajuns hamal la "naţională" » Trăieşte din mila “tricolorilor”

Articol de Viorel Tudorache   —  duminică, 19 septembrie 2010

Mirel Pacealoiu (37 de ani) îşi cîştigă existenţa din banii pe care Marica şi compania îi dau la fiecare acţiune pentru munca prestată la negru

La antrenamente cară, la aeroport cară, la meciuri cară, pe unde îl vezi el cară mereu cîte ceva. E omul bun la toate de la "naţională". Arată ca un luptător de categorie uşoară, îndesat şi forţos. Pare fericit printre "tricolori", dar chipul îi trădează tristeţea imensă din suflet. E orfan de cînd s-a născut, 31 mai 1973, n-are casă şi trăieşte de cînd se ştie pe unde apucă, din mila oamenilor.



Stă într-un cămin părăginit

Mirel Pacealoiu locuieşte de 10 luni într-un cămin dezafectat dintr-o unitate militară de la marginea Bucureştiului. Nu plăteşte nimic, îngrijeşte terenul de fotbal pe care se antrenează cîteva echipe din ligile inferioare . "Aici e lux. Am două cămăruţe, într-una mi-am amenajat dormitorul şi în cealaltă bucătăria. Nicăieri n-am avut aşa condiţii. De 16 ani, de cînd sînt în Bucureşti, am mai dormit la hotel Sport, vara pe terasă, iar iarna la recepţie. Apoi la baza Olimpia şi într-o clădire dărăpănată din Ştrandul Tineretului".



"Mama i-a zis bunicii că am murit"

Se aşază pe patul ponosit, "oferit de un antrenor", şi începe să-şi spună povestea tristă. "Trăiesc a doua viaţă, n-am avut copilărie. Nu ştiam ce-i ăla Crăciun sau Revelion, nici cînd era ziua mea nu ştiam. Şi acum fac sărbătorile singur, dar m-am obişnuit. Nu-mi cunosc părinţii. Mama m-a abandonat după naştere, la maternitatea Polizu, iar în certificatul de naştere e trasă line în dreptul tatălui. La 18 ani am căutat-o pe mama, dar am găsit-o pe bunica-mea, care mi-a zis: <Mă-ta a vîndut casa şi a fugit. A fost o nenorocită, ne-a zis că ai murit la naştere în braţele ei>".



"Luam bătaie şi cerşeam"

Mirel fixează un punct invizibil şi continuă: "Statul m-a dus la orfelinat, în Slobozia. Acolo am crescut. A fost un calvar. Educatorii ne băteau din orice, iar ăia mari ne furau mîncarea şi ne trimiteau la cerşit ca să le aducem bani. Colegii de clasă mă mai luau de milă acasă la ei să-mi dea cîte o tocăniţă cu carne. Nu vreau să mă caute nimeni din familie, fiindcă nu m-au căutat cînd  eram mic. Înghiţeam în sec cînd veneau părinţii şi le aduceau portocale sau banane copiilor".



De 13 ani munceşte la loturi

Norocul său a fost întîlnirea cu fotbalul. "Voiam să mă fac bucătar. În 1991, cînd am terminat Şcoala profesională zootehnică, de la Cobia - Tîrgovişte, domnul Dan Trestin, de la MTS, m-a angajat îngrijitor la <Lia Manoliu>. Mă ştia dintr-o inspecţie la orfelinat. Norocul meu a fost că prin 1997, naţionala de tineret a venit de cîteva ori pe la hotelul Sport şi m-a luat pe lîngă el nea Valer masorul. Antrenor era nea Piţi. La echipa mare m-a luat magazinerul Cornel, care e <tăticul> meu".  



"Vreau să termin cu <cîrca>"

Ca orice om, şi Mirel are idealuri: "Nu îmi doresc să rămîn aşa toată viaţa. Vreau să am şi eu un cămin al meu, să nu mai stau cu teamă că mîine nu voi avea unde dormi. Sper să-mi întemeiez o familie şi să am un copil, căruia să-i pot oferi tot ce n-am avut eu, să nu se chinuie ca mine. Aş vrea să termin cu <<cîrca>>, m-am săturat, dar n-am încotro, trebuie să-mi asigur cumva existenţa pînă îmi găsesc un loc de muncă plătit decent. Mi-ar plăcea să lucrez la particular şi să fiu observator la Liga a IV-a". Mirel nu e singur: "Am o prietenă farmacistă". În aşteptarea viitorului pe care-l visează, "Singur pe lume" se pregăteşte pentru încă o zi în voia sorţii.  





Şi-a luat maşină de spălat

Mirel cheltuieşte chibzuit banii strînşi de la lot: "După meciurile cu Albania şi cu Belarus am adunat 12 milioane de lei vechi, nouă de la jucători şi trei de la staff. Din ei mi-am luat maşină de spălat. Marica mă ajută cel mai mult, nu-mi dă niciodată mai puţin de 150 de euro. Rădoi şi Raţ îmi dau şi ei bani. Aşa mi-am mai cumpărat laptop, televizor şi combină muzicală. Cu ce voi strînge la meciul cu Franţa, mă duc în Italia să-l caut pe idolul meu, Pierluigi Collina, să-mi fac o poză cu el şi să-mi dea un autograf. L-am mai căutat, dar nu l-am găsit".



Răzvan i-a făcut cadou 100 de euro

Mirel a avut parte anul acesta de o zi specială de naştere. "Pe 31 mai, cînd am împlinit 37 de ani, eram cu <naţionala> în Austria. Răzvan mi-a dat cadou 100 de euro, plus două milioane de lei pentru munca depusă. Mereu mă cinsteşte. E băiat de nota 10".  



Botezat la 25 de ani, de Loredana Groza

Mirel şi-a tapetat pereţii dormitorului cu zeci postere  cu personalităţi din lumea fotbalului. Printre acestea stă agăţat şi un tricou de-al lui Lobonţ. Un colţ special îi este dedicat Loredanei Groza, unele fotografii înfăţisînd-o pe cîntăreaţă în ipostaze sexy. Bărbatul explică admiraţia pentru artistă: "Am cunoscut-o după 1990, iar în '98, cînd aveam 25 de ani, m-a botezat printr-o fundaţie de orfani. Îmi trimite des invitaţii la concertele sale".



Manea pentru Marius Niculae

Mirel are aptitudini muzicale. "I-am compus o manea specială lui Marius Niculae, pe care am înregistrat-o pe CD. Eu o cînt, iar orchestraţia îi aparţine lui Cătălin Bota, de la trupa Autentic. Vreau să-i fac una şi lui Marica", a explicat cel poreclit "Singur pe lume". Mai are o pasiune, colecţionează trenuleţe miniaturale.



E arbitru de Liga a IV-a

Pacealoiu mai cîştigă un ban şi din arbitraj. Homeless-ul oficiază meciuri de copii şi juniori şi de Liga a IV-a, iar pentru asta îi este recunoscător lui Florin Chivulete: "El m-a făcut arbitru în 2000, iar Vasile Avram şi Alexandru Crişan m-au ajutat mult. Visul meu e să arbitrez la un turneu internaţional de juniori, să simt cum e să fi tratat cu respect, nu ca la noi".





"Visam să fac ceva în viaţă. Nu credeam însă că o să ajung vreodată să-i car geanta lui Chivu. E o mare onoare pentru mine!"



"La lot mai stau la poveşti cu Marica, Raţ sau Codrea. Chivu e mai închis, e totuşi căpitanul <<naţionalei>>, nu-mi permit să-l deranjez cu problemele mele"



"Unii zic că merg la <naţională> să cerşesc, dar eu muncesc să-mi cîştig pîinea. Nu am cerut niciodată bani vreunui jucător. Primesc doar ce-mi dau ei"



"Toţi mă apreciază fiindcă sînt corect şi nu fur. Ăsta e cel mai important lucru în viaţă. Mai bine sărac şi cinstit, decît bogat pe căi necinstite"



"Cu <naţionala> văd şi eu lumea. Am fost în Ungaria, Serbia, Polonia, Ucraina, Austria, şi abia aştept să văd Parisul, să mă pozez lîngă Turnul Eiffel"

Mirel Pacealoiu



"Buzău", "Maradona" şi "Racheţul"

"Naţionala" României a mai "înfiat" de-a lungul timpului şi alţi "copii de trupă". Cel mai cunoscut este masorul Florin Căprăruş, zis Buzău, care a participat la CE '96 şi la CM '98, sub comanda naşului său de botez, fostul selecţioner Anghel Iordănescu. Cristian Tănase, poreclit "Maradona", este alt orfan care şi-a cîştigat o vreme pîinea din mila "tricolorilor". Ambii lucrează acum ca masori în ţările arabe pe salarii bune. O poveste asemănătoare are şi masorul Sorin Mâinea, zis "Racheţul", dar acesta are statut de angajat în staff-ul lui Răzvan.

Show more
Loading ...
Failed to load data.

Show more
Loading ...
Failed to load data.