Dementieva s-a retras vinerea trecută după un deceniu petrecut la vîrf » Da svidania, Elena!

Singura persoană care s-a bucurat de retragerea Elenei Dementieva a fost prietenul ei, hocheistul Maksim Afinoghenov.







Dacă vrei să încredinţezi cuiva un secret, Elena Dementieva pare persoana cea mai potrivită. Rusoaica s-a decis la începutul anului ca acesta să fie ultimul sezon al carierei sale. Spre deosebire de jucători precum Stefan Edberg sau Andre Agassi, care au făcut public un demers identic, Elena a ţinut totul în familie. Mai mult, cei apropiaţi, surprinşi de hotărîre, au încercat s-o convingă să mai joace măcar doi ani. "Eu căutam să mă susţină în decizia mea, dar se pare că nimeni n-a fost mulţumit de ea. Cu excepţia prietenului meu", a explicat Dementieva.



Ea a făcut anunţul-şoc vinerea trecută, după ce a pierdut, în faţa Francescăi Schiavone, ultimul meci din grupă la Turneul Campioanelor. Oficialii WTA i-au organizat o festivitate, i-au înmînat un trofeu şi le-au chemat pe toate jucătoarele calificate să participe. A fost o ceremonie a lacrimilor, dintre toate însăşi Elena arătînd cea mai echilibrată, cea mai senină, cea mai împăcată cu situaţia.



După Kurnikova

Au trecut cîţiva ani buni, 12 la număr, de cînd Elena apărea în circuitul mondial, a doua rusoaică importantă după ce tonul îl dăduse Ana Kurnikova. Tot blondă, simpatică, bine croită, însă îndreptată mai mult spre ceea ce se întîmplă pe teren decît în afara lui. "Nu vreau să fiu o Lolită a tenisului", mărturisea Dementieva. "Mă interesează mai mult să joc".



Au trecut şi mai mulţi ani de cînd, copilă fiind, juca meciuri la antrenamente cu Anastasia Mîskina, la clubul Spartak Moscova, pe felii de pizza. În 2004, cele două ajungeau să dispute finala de la Roland Garros, prima de Mare Şlem sută la sută rusească din istorie. Elena a mai jucat una, la US Open, tot în 2004. Regretul unei cariere solide, marcate de seriozitate, discreţie şi mult profesionalism, poate fi tocmai acela că nu a cîştigat un trofeu major.



Atleta Elena

Dementieva a jucat avînd un serviciu fragil, îmbunătăţit pînă la decent în ultimii ani, dar a compensat uluitor cu un joc excelent din spatele terenului, un joc în care forţa, viteza, reacţia, rezistenţa au cîntărit greu. Un joc atletic, potrivit cu picioarele puternice ale rusoaicei. Chiar şi fără turneu de Mare Şlem, a ajuns pînă pe 3 în lume, are un titlu olimpic şi alte 16 turnee cîştigate. S-a bătut de la egal la egal cu oricine. A insistat, s-a agăţat, a dorit. Acum, viaţa ei va lua alt curs. Orice va face, tenisul nu va fi uitat. Şi nici el n-o va uita pe Elena.



Între sportivi

Elena are o relaţie de cîţiva ani cu un compatriot, hocheistul Maksim Afinoghenov (foto, 31 de ani). Acesta a jucat timp de 10 sezoane în NHL, 9 la Buffalo Sabres, echipa care l-a draftat, şi unul la Atlanta Thrashers, cu o pauză în 2004-2005, cînd a revenit la prima sa formaţie, Dinamo Moscova. Anul acesta, el a semnat un contract pe cinci ani cu SKA St. Petersburg. Internaţional rus, Afinoghenov a fost campion mondial în 2008, vicecampion (2002, 2010) şi medaliat cu bronz (2005). Are şi un argint olimpic (2002).





Elena Dementieva

Născută pe 15 octombrie 1981, la Moscova

Reşedinţă: Monte Carlo

Are 1,80 m şi 64 de kg

Jucătoare de mîna dreaptă (rever cu două mîini)

Profesionistă din 1998

A cîştigat 16 titluri WTA: Amelia Island, Bali, Shanghai (2003), Hasselt (2004), Tokyo, Los Angeles (2006), Istanbul, Moscova (2007), Dubai, Olimpiadă, Luxemburg (2008), Auckland, Sydney, Toronto (2009), Sydney, Paris (2010)

A jucat alte 16 finale, între care şi două de Mare Şlem: Roland Garros şi US Open 2004

Are 6 titluri la dublu şi 7 finale

A disputat 849 de meciuri, cîştigînd 576

A adunat din tenis 14,3 milioane de dolari

Cea mai înaltă poziţie din carieră: 3 (aprilie 2009)







2000 - Primele succese au venit la aproape 19 ani Foto: Reuters





2002 - Frumuseţi ruse: Elena între Şarapova şi Mîskina





2004 - Prima finală de Mare Şlem între rusoaice, la Roland Garros, prefaţată de Mîskina (stînga) şi Dementieva





2004 - Cu Svetlana Kuzneţova, după finala pierdută în faţa acesteia la US Open





2008 - Cel mai mare triumf al carierei, titlul olimpic în 2008, cu alte două compatrioate pe podium, Safina şi Zvonareva





2008 - Decorată de preşedintele rus Dmitri Medvedev





2009 - În semifinale la Wimbledon a avut minge de meci în faţa Serenei





2010 - Momentul retragerii, alături de mama ei, Vera