Cronica unui vis » Citeşte un text scris de Radu Cosaşu în urmă cu exact 40 de ani despre "finala de CM" dintre România şi RFG!

Un text apărut în urmă cu exact 40 de ani, în ziarul Sportul, în care Radu Cosaşu scria sub pseudonimul Belphegor





Vă transmit de pe stadionul din München, la cîteva minute după finala campionatului mondial România-R.F.G. Scorul este cunoscut de întreaga lume: 2-2. Meci de o intensitate dramatică, cu un singur precedent: Italia-R.F.G., în Mexic. După 90 de minute, tabela de marcaj indica 0-0. În minutul 91, Beldeanu, pe o deschidere a lui Dudu Georgescu, a întors pe dos întreaga apărare adversă şi a marcat în colţul lung.



Zece minute infernale

Trei minute după aceea, Deleanu a făcut un henţ nenorocit în careu, transformat de eternul Beckenbauer. Au urmat 10 minute infernale, în care românii au avut două bare, prin Bojin şi Dumitrache. Echipa R.F.G. s-a apărat extraordinar, după care a trecut la atac. În a doua prelungire, Vali Mironescu - antrenorul naţionalei, de comun acord cu prof. A. Niculescu, secundul său - l-a introdus în teren pe Dobrin în locul lui Dudu. Dobrin a avut 5 minute fulminante şi, în minutul 108, a şutat de la 18 metri, imparabil.



Finala se va rejuca marţi

Ultimele 12 minute ne-au fost fatale. Jucătorii vest-germani ne-au masat în careu, Răducanu a apărat şase mingi imposibile în 4 minute, Ianul şi Bădin au fost uluitori, dar în minutul 118, la un şut de la 25 de metri al lui Beckenbauer, nu s-a mai putut face nimic. Finala se va rejuca marţi. La ora actuală - stadionul, Münchenul, ca şi întreaga lume sînt în delir. Din întreaga noastră echipă, nu pot remarca un om anume, toţi au fost magnifici, şi nimeni nu poate da o declaraţie. Toţi sînt frînţi de emoţie. Şi singurii care pot vorbi - ca de obicei - sînt gazetarii şi scriitorii. Iată ce am obţinut:



100 de păreri

Joao Saldanha: "Românii au pierdut meciul în primele 90 de minute. Acest Dudu Georgescu e comparabil cu Pele". Ioan Chirilă: "Nu trebuia să ne apărăm - trebuia să dăm naibii exemplul italian care, azi, în fotbalul modern, nu mai are nici o valoare...". Peter van Vegele, ziarist olandez: "De patru ani, de la Fejenoord - U.T.A., ştiam că românii sînt cei care au viitorul în Europa. Mă mir că nu v-aţi dat seama...". Cristian Ţopescu: "Nu mai sîntem mici şi ai dracului în fotbal. Sîntem mari şi divini, aşa cum numai în handbal am reuşit...". Peter Tompson, ziarist englez: "Yes...". Fănuş Neagu: "Federaţia s-a comportat mizerabil, încredinţînd naţionala unui ziarist. Cu Angelo antrenor principal, eram azi campioni mondiali". Victor Pagodin, Agenţia Tass: "Un fierbinte salut întregii echipe române. Marţi, va trebui să atacaţi fără odihnă". Eugen Barbu: "Pentru marţi, sînt sceptic. Delirăm prea repede şi prea periculos. Unde vom ajunge? Ia să fim atenţi, în continuare...". Teodor Mazilu: "Un meci nul e un meci nul şi nu o victorie. Ar trebui atacat mai mult pe aripi, adversarii - ca orice echipă de oameni - nu mi s-au părut invulnerabili. Tot ce e omenesc e vulnerabil"... Laurenţiu Ulici, critic literar la Contemporanul: "3-2 pentru România, marţi"... Ion Băieşu: "Sînt fericit, ştiam că... Văzusem că... (indescifrabil mai departe). Unde-i Fănuş?". J.Dumas, de la France Presse: "Trebuia să vă apăraţi în linie"... C.Teaşcă: "Eu aş fi temporizat la maximum, după 1-0..."



Pe săptămîna viitoare

În ce mă priveşte, pot spune atît: nu ştiu ce va fi marţi, ştiu doar că echipa noastră, prin Beldeanu, Bojin şi Dudu, m-a răzbunat pentru acele dimineţi de luni, din urmă cu 3-4 ani, cînd din cauza Progresului şi a C.F.R.-ului timişorean nu puteam ieşi pe stradă... Iar pînă marţi, să fim sănătoşi şi vise tot atît de plăcute. 



* intertitlurile aparţin Gazetei





Cine e Belphegor

Radu Cosaşu a început să publice "cronică sportivă", după cum chiar dînsul spune, sub pseudonimul de Belphegor, în 1969. În ziarul Sportul. Pînă în 1973, cinci ani în total. Apoi scriitorul a semnat cu numele său, după Sportul urmînd Informaţia Bucureştiului şi Gazeta Sporturilor. Cine mai e Belphegor? Un demon care îi ajută pe oameni să facă descoperiri. Dacă e să ne luăm după unii demonologi din secolul XVI, puterea lui se simte cel mai tare în luna aprilie.





Comentarii ale cititorilor pe blogul GSP



"Domnu’ Cosaşu, dumneata ce mănînci, ce bei, ce respiri de dai aşa bine cu.. «coasa» aia?! Ne laşi perplecşi cu fiecare articol, eu îl aştept ca pe pîinea caldă"

Dan



"Avem atîta nevoie de înţelepciunea dumneavoastră!"

adi_stelistul



"Genial, domnule Cosaşu, în sfîrşit, văd şi eu că se scrie în cu totul alt stil. Felicitări!"

Dantesc



"Domnule Cosaşu, vă citesc de vreo 20 de ani. Pentru mine veţi rămîne veşnic cel care a scris «Lecţia de engleză». V-o amintiţi, desigur. A fost, după umila mea părere, o analiză adevărată a fotbalului nostru, într-o perioadă în care nu se făceau analize adevărate"

mihai balaescu



"Noroc cu dumneavoastră: ne obişnuiţi să citim şi articole bune, şi comentarii civilizate. Mulţumim!"

cornel61



"Stil, rafinament, eleganţă. ARTICOL. Despre fotbal, cu conotaţii în sport, la maniera generală. Excelent! Ca de obicei. Multă sănătate!"

rapi