Renaştere şi revoltă

Apă, planşă, bîrnă, bară cu greutăţi. Ele au adus în 2010 aurul mondial în România.





Victor Mihalachi, Alexandru Dumitrescu, Ana Porgras, Ana Maria Brînză, Simona Alexandru, Anca Măroiu, Valeriu Calancea. Ei sînt eroii. Şi nu sînt singurii. Gloria sportivă ne-a hrănit anul acesta în porţii de tot felul. Porţii de aur, argint şi bronz european, apoi mondial. Porţii de zgură şi de iarbă. De talc şi de magneziu, de transpiraţie strînsă în băsmăluţele care încing frunţi serioase. De clister şi genunchi umflaţi. De metal scrîşnit şi de priviri dure. De nisip adunat în pantofi şi de ţăcănitul unor mingi de celuloid.



Anul renaşterii din miezul crizei care nu se mai sfîrşeşte. Anul în care sportul a redevenit important, deşi nu mai are minister, nici bani şi nici atenţie. A redevenit important pentru că aşa au vrut sportivii. Cu talentul şi cu munca lor. Şi cu gîndul la Jocurile Olimpice care vor fi peste doi ani.