După ce în urmă cu trei ani publicaţia britanică World Soccer l-a nominalizat printre cei mai buni tineri 50 de jucători ai lumii, Copil nu-şi poate găsi nici măcar o echipă de Liga 1
La doar 20 de ani, Dumitru Copil nu reuşeşte să-şi găsească echipă în Liga 1, asta deşi la un moment dat era văzut ca una dintre cele mai mari speranţe ale fotbalului mondial. Arădeanul a susţinut săptămîna trecută probe de joc la Astra Ploieşti, dar nu a reuşit să impresioneze, chiar dacă a izbutit o "dublă" într-un amical cu o formaţie din Liga a IV-a. Tibor Selymes a decis să renunţe la el şi, în locul său, ploieştenii vor aduce un mijlocaş de la Juventus Colentina!
Copil şi-a început cariera la CS Atletico Arad, iar cu doi ani înainte de majorat era deja cunoscut în Europa prin prisma evoluţiilor sale de la loturile de juniori. Liverpool, Celtic şi Hearts şi-au manifestat interesul pentru el, şocînd presa din Insulă: "Cine e Copil ăsta?". Scoţienii de la Hearts of Midlothian au avut cîştig de cauză, plătind pentru el 200.000 de euro, iar fotbalistului i-au oferit un contract pe doi ani cu opţiune de prelungire pe încă 5. În plus, pentru ca jucătorul să nu aibă probleme de acomodare, părinţii săi au fost şi ei aduşi în Scoţia de club. A avut parte de un debut strălucitor la echipa sub 19 ani, impresionînd cu tehnica sa. Evoluţiile sale bune i-au făcut pe ziarişti englezi să-l compare cu Hagi şi cu Frank Lampard.
Coleg cu Di Maria şi Benzema!
În noiembrie 2007, publicaţia britanică World Soccer l-a nominalizat într-un top al celor mai buni 50 de tineri jucători ai lumii. Românul a ocupat locul 16, suflîndu-le în ceafă lui Benzema şi Di Maria, dar înaintea unor fotbalişti precum Mesut Ozil, Carlos Vela şi Theo Walcott, ultimul fiind abia pe poziţia 48!
A fost, din păcate, vîrful carierei lui Copil. În 2008 a început decăderea. Supărat că nu e folosit la prima echipă, Copil şi-a făcut bagajele şi a revenit în ţară, în luna martie. "Nu sînt corecţi cu mine, m-au minţit!", şi-a explicat el gestul la vremea respectivă. Totuşi, speriat că ar putea fi suspendat, mijlocaşul român a revenit în Scoţia. Nu a stat prea mult pentru că în ianuarie 2009, scoţienii, sătui de mofturile românului, au decis să nu activeze clauza din contract şi au renunţat la el.
Liber de contract, Dumitru nu a reuşit să-şi găsească echipă în ţară, refuzîndu-i pe rapidişti şi pe dinamovişti pentru că nu s-au înţeles la bani! Aşa a ajuns la Gloria Arad, în Liga a 3-a! În următorul sezon a fost împrumutat la UTA, pentru care a marcat un gol în 6 meciuri jucate. În toamnă, a evoluat la FC Bihor, tot sub formă de împrumut, iar săptămîna trecută a susţinut probe de joc la Astra. Pe care le-a picat!
4.000 de lire sterline pe lună e salariul pe care Hearts i l-a plătit lui Copil. În plus, jucătorul avea asigurate cazarea, mîncarea şi transportul
E singurul şomer!
Dintre toţi tinerii de perspectivă din top 50 al publicaţiei britanice World Soccer din 2007, Dumitru Copil e singurul care nu are angajament! Alte nouă dintre posibilele talente s-au risipit prin campionate obscure din Africa sau prin ligile inferioare din Europa. Restul, 40 la număr, şi-au făcut însă un rost la cluburi puternice: zece dintre ei în Premier League, tot atîţia în Primera Division, cinci în Bundesliga, patru în Serie A, trei în Olanda, doi în Franţa, doi în Portugalia, unul în Belgia, unul în Ucraina, la Dinamo Kiev, unul în Rusia, la Spartak, şi unul în Argentina, la River Plate!
TOP 10 AJUNŞI LA ECHIPE DE TOP
Fotbalist Vîrstă Club La ce sumă e evaluat (milioane euro)
1. Sergio Aguero 22 de ani Atletico Madrid 36
2. Mesut Ozil 22 de ani Real Madrid 35
3. Alexandre Pato 21 de ani AC Milan 33
4. Angel Di Maria 22 de ani Real Madrid 25
5. Karim Benzema 23 de ani Real Madrid 25
6. Juan Manuel Mata 22 de ani Valencia 23
7. Gareth Bale 21 de ani Tottenham 20
8. Anderson 22 de ani Manchester 20
9. Bojan Krkici 20 de ani Barcelona 15
10. Theo Walcott 21 de ani Arsenal 12
Fotbal • Liga 1 • SPECIAL GSP
Liverpool, Celtic şi Hearts s-au luptat pentru semnătura lui, acum l-a refuzat Astra » Cum se ratează un talent
Articol de Ionel Luţan — miercuri, 26 ianuarie 2011
{{text}}