Pentru început o precizare: „de geaba” nu e invenţia mea lexicală, ea a fost pusă în circulaţie pe internet de cineva care probabil a trecut prin şcoală ca gâsca prin apă. Ştiţi genul: vreun copil care scrie „umpic” în loc de „un pic”, cel care foloseşte â în loc de î la început de cuvânt şi probabil viitorul student pe bani mulţi, actualul elev aflat pe mâinile groparilor învăţământului românesc, cei care se fac că îi învaţă pe cei care se fac că învaţă.
„De geaba” ăsta mi s-a părut cea mai potrivită alegere pentru a se caracteriza generaţia actuală a fotbaliştilor naţionalei, cei atât de departe prin performanţe, comportament, dăruire şi bun simţ de fotbaliştii din generaţia „de aur” - a lui Hagi, Popescu et comp.
Marţi, generaţia „de geaba” ne-a făcut din nou să tremurăm pentru un meci, de data aceasta cu o echipă a Luxemburgului care e superioară echipei noastre cel puţin dintr-o măsură: componenţii ei sunt profesionişti! Nu sunt ei „fotbalişti” ca ai noştri, ci chelneri, poliţişti sau altceva, ceea ce nu poate fi decât de apreciat, oameni în slujba comunităţii.
La noi, cu fotbalul nostru „profesionist” avem parte de altceva: şcoală pe hârtie pentru cei care dau cu piciorul în minge, facultate idem, avantaje peste avantaje, fără vreo calificare profesională pentru cei care la un moment poate îşi vor rupe piciorul şi o vor termina cu fotbalul, desigur carateristici nu pentru toţi fotbaliştii români, dar cam definitorii pentru o mare parte dintre ei.
Scorul real, la profesionişti, este, deci, 1-0 pentru cei din Luxemburg, pentru că scorul de pe tabelă fost 3-1 pentru ai noştri. Hai ai noştri! Sunteţi nişte eroi! Dincolo de rezultatul obţinut cu 4 şuturi pe poartă, rămâneţi tot în generaţia „de geaba”!
Dar nu sunteţi numai VOI de vină ! Suntem şi NOI, pentru că acceptăm ca echipele naţionale să fie făcute după bunul plac al unor geambaşi de fotbalişti (care trag şi acum tare pentru a-şi pune noul rege pe tablă, adică... Piţurcă).
Suntem de vină că am acceptat ca unul din 3 fotbalişti din campionatul nostru să fie străin, ceea ce limitează drastic posibilitatea de selecţie pentru naţionale, suntem de vină că dăm gir unor neterminaţi care conduc echipe, ligi şi asociaţii, urmărind pseudo-ştiri, interviuri din palatele indivizilor şi cumpărând ziare care nu conţin ştiri sportive, ci ştiri despre sportivi!
Mai suntem de vină că am acceptat ca gangsterii banului public să îşi cumpere echipe şi locuri de divizie, pentru ca nesimţiţii să aibă echipe în an de campanie electorală.
Suntem de vină că acceptăm ca lichelele din politica să facă afaceri pe cluburile care se înfruptă din banii publici, începând de la transportul echipei, cazarea echipei şi terminând cu lucrări de construcţii la arene ale şmecheraşilor din diverse partide.
Suntem de vină că am acceptat ca unii păcălici să continue activitatea secţiei de fotbal a unei asociaţii sportive în alt oraş, pentru a intra în prima divizie fără să se mai stea 3 ani!
Mai suntem de vină că am acceptat ca în sport să nu mai fie vorba de FAIR-PLAY şi de luptă doar în teren în momentul în care echipele susţin tot felul de tâmpiţi pe bani publici şi poartă şi culorile găştii de partid şi că am acceptat declaraţia lui Mircea Sandu – cel care vroia parteneriate ban public - ban privat.
Suntem vinovaţi şi noi că am lăsat în funcţii inşi care aducea bani negri pentru partidul comunist, inşi care au fost reţinuţi în cercetări privind acţiuni de tâlhărie, bandiţii care schimbau valută străinilor şi strigau „Miliţia!”, pentru a dispărea cu banii din faţa străinului îngrozit.
În concluzie, sunteţi de vină pentru rezultate voi cei din teren, profesioniştii datului cu piciorul în minge, dar şi noi, cei care am acceptat „profesionismul” celor care îşi dau cu părerea despre fotbal, dar nu l-au jucat nici măcar lângă stână, „profesionismul” celor care şi-au făcut un vehicul electoral din susţinerea unei echipe (la Cluj-Napoca, Târgu-Mureş sau aiurea) şi afacerile adiacente, „profesionismul” evitării plăţilor la stat, dar cu contracte de sute de mii de euro sau chiar milioane de euro plătite fără probleme fotbaliştilor. Şi sunt sigur că în amatorismul lor de la fotbal profesioniştii din Luxemburg nici nu visează să ajungă vreodată la „profesionism” de tip românesc!
{{text}}