6 aprilie 1896 a însemnat debutul primei Olimpiade moderne, disputate la Atena, în Grecia, patria-mamă a vechilor întreceri antice. Gazeta vă propune cîteva detalii mai puţin cunoscute din istoria celor 115 ani de Olimpiade.
Discipline care au murit
La începutul secolului XX în programa olimpică se regăseau cîteva sporturi pe care acum le găsim cel puţin hazlii. Printre ele: urcarea pe frînghie, jonglerii cu crosa de golf, trasul de frînghie.
Femeile? Nepractice!
La prima ediţie a JO (6-15 aprilie 1896), femeile nu au fost primite. Pierre de Coubertin, părintele Jocurilor Olimpice contemporane, nu vedea cu ochi buni prezenţa sportivelor la întreceri. Ba chiar le considera pe fete "nepractice, neinteresante, inestetice".
Sportiv şi pacificator
În istorie există un singur participant la Jocurile Olimpice care este şi laureat al Premiul Nobel pentru Pace. Englezul Philip Noel-Baker a cucerit argintul în proba de 1.500 metri la JO din 1920 (Anvers) şi distincţia în 1959, pentru lupta sa pentru dezarmare.
Ciudata numărătoare
Războaiele zilelor noastre au ciuntit continuitatea Olimpiadelor. De trei ori, în 1916, 1940 şi 1944, Jocurile Olimpice au tăcut, făcînd loc armelor, deşi în antichitate era exact invers. Totuşi, Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a ţinut numărătoarea ca şi cum toate ediţiile s-ar fi disputat. Aşadar, Jocurile Olimpice de la Londra 2012 vor purta numărul 30, deşi trei dintre competiţii nu au avut loc niciodată.
Cinci regine
Numai cinci sporturi au fost prezente în toate ediţiile de pînă acum ale Jocurilor Olimpice de vară. Acestea sînt atletismul, ciclismul, scrima, gimnastica şi înotul.
Jocuri pe două emisfere
Organizarea JO din 1956 a fost atribuită oraşului australian Melbourne. Pentru prima dată în istorie Jocurile părăseau emisfera nordică. Totuşi, nu au părăsit-o de tot. Din cauza legii carantinei animale în Australia, personajele principale de la concursurile ecvestre, caii, nu aveau voie să pătrundă pe continentul de la Antipozi. De aceea, probele de echitaţie s-au desfăşurat la Stockholm.
Şi pe frig, şi pe căldură
Există patru sportivi care au cîştigat medalii atît la Olimpiada de vară, cît şi la cea de iarnă. Eddie Eagan a luat aurul la box în 1920 şi tot aur la bob 4 în 1932, pentru SUA. Norvegianul Jacob Tullin Thams s-a încoronat cu aur la sărituri cu schiurile în 1924, iar în 1936 a luat argintul alături de echipajul de iahting al ţării sale. Christa Luding-Rothenburger (Germania de Est) a cucerit medalii olimpice atît la patinaj viteză, cît şi la ciclism, exact ca şi canadianca Clara Hughes.
11 ore de greco-romane
În 1912 (Stockholm), meciul de lupte greco-romane dintre finlandezul Alfred Asikainen şi rusul Martin Klein a durat mai mult de 11 ore. Klein a cîştigat şi urma să dispute întîlnirea pentru medalia de aur. Din cauza oboselii însă, a renunţat şi s-a mulţumit cu argintul.
Un secret păstrat timp de 48 de ani
A existat o poloneză, Stella Walsh (Stanislawa Walasiewicz), care a cîştigat cursa de 100 de metri de la Los Angeles (1932), devenind prima fată care coboară sub bariera celor 12 secunde. În 1980, Stella a fost ucisă într-un atac armat. La autopsie, s-a descoperit că Stanislawa era, de fapt, Stanislaw. Post-mortem a fost numită Stella The Fella (Stella Băiatul).
Jertfe vii pentru olimpism
În 1900 s-a disputat prima şi singura competiţie olimpică în care fiinţe vii au fost împuşcate şi ucise intenţionat. E vorba de tir cu porumbei vii. Vocile apărătorilor drepturilor animalelor, deşi firave la acea vreme, s-au făcut auzite, iar întrecerea nu s-a repetat.
Vezi mai jos o GALERIE FOTO cu imagini-document din timpul Olimpiadelor
{{text}}