Ocupat ba cu decernarea Cupei, ba cu planurile pentru înlocurirea lui Răzvan Lucescu, Mircea Sandu şi-a făcut timp pentru un meci cu presa.
Prima rundă. Adrian Georgescu a scris în Gazeta Sporturilor de ieri: "Toată suflarea fotbalistică a unui neam obsedat de ideea de a avea un compatriot în Olimp s-a bucurat la alegerea lui Mircea Sandu într-un comitet al puterii. Din acel moment, Naşul s-a înconjurat de un strat vâscos de mister, gros ca magiunul, din miezul căruia ne făcea cu ochiul: "Sunt aici şi fac multe pentru România, dar nu vă pot spune ce". Adevărul e însă altul: echipa naţională a făcut mult mai mult pentru Mircea Sandu decât invers, fiind trambulina care, după ce l-a propulsat în sferele propuse, a rămas să vibreze inutilă peste băltoacă. Rolul şefului FRF nu era de a pune o pilă pentru fotbalul românesc la UEFA, ci de a construi, în 20 de ani, un fotbal care să nu aibă nevoie de pile".
Runda a doua. După doar cîteva ceasuri, şeful Federaţiei s-a repezit în tastatură şi a postat pe site-ul FRF un sumar drept la replică: "Domnule Adrian Georgescu, cîte am făcut eu pentru fotbalul românesc nu vei putea dumneata face în zece vieţi pentru presa românească".
Runda a treia, game over. Rubricandul Gazetei, al cărui blog se deschide cu motto-ul "Scriu iute şi piperat", a avut însă ultimul cuvînt: "Îi dau dreptate lui Mircea Sandu. Pentru a-i egala performanţele manageriale, ar trebui ca timp de zece vieţi să nu scriu o literă. În rest, fără niciun strop de ironie, îi doresc Domniei Sale multă sănătate".
{{text}}