Daniel Minea are şi acum echipamentul cu numărul 8 al starului lui Milan, deşi fotbalul îşi mai face cu greu loc în viaţa lui de zi cu zi în care munceşte cot la cot cu angajaţii săi în cele 3 pub-uri pe care le deţine în Sint Niklaas.
"La chiar primul duel aerian al meciului, am sărit la cap cît de sus am putut împotriva lui Gullit, dar cînd am deschis ochii, eram abia la nivelul şortului său. Aceasta a fost diferenţa de atunci". Amintirea îi aparţine omului declarat în finala Steaua - AC Milan, 0-4, din 1989, drept cel mai bun jucător al roş-albaştrilor. "Milan cred că a fost cea mai bună echipă din istorie, poate Barcelona de azi să fie la fel, iar Gullit a intrat pe teren riscînd toată cariera deoarece avea ligamentele paradite. N-am avut nici o şansă", continuă Minea.
"Am avut calităţi, dar n-am fost serios"
Are aceeaşi alură ca şi acum 22 de ani. E înalt. E slab, probabil n-are nici măcar un kilogram în plus. E venit de cîteva zile în România, pe la mama sa. România mai înseamnă pentru el doar cîte o vizită o dată la un an-doi. Trăieşte în Belgia. În oraşul Sint Niklaas, acolo unde a ajuns în 1991. Scoate un ziar belgian şi îl pune pe masă. "Uite ce scrie aici. «Daniel Minea, un fotbalist care s-a născut prea devreme»".
"Am fost şi eu de vină că n-am jucat la un nivel mai ridicat. Am avut calităţi, dar mi-a plăcut viaţa. Păi, imaginaţi-vă că Lăcătuş era un copil atunci cînd a venit la Steaua şi cît de departe a ajuns el", spune Minea, care face apoi gesturi largi către restaurantul pe care l-a ales pentru a purta dialogul, Trattoria Roma, vizavi de Opera Română.
200.000 de dolari în '91
"Puteam să rămîn în ţară după Revoluţie şi să încep aici afaceri. Aveam atunci strînşi 200.000 de dolari, erau bani!, dar m-am dus în Belgia. Deşi jucasem finală de Cupa Campionilor Europeni, a trebuit să merg la probe la Sint Niklaas, în liga a doua! Le-am trecut şi am plecat pe un salariu bun, de 5.000-6.000 de dolari pe lună. Am jucat 6 ani acolo, apoi mi-am deschis un fel de pub, cum e şi acesta".
Acum, cîştigă mai bine ca pe vremea cînd juca. "Am 3 pub-uri. Se cîştigă bani mulţi, însă şi taxele sînt foarte mari. Vînd bere cot la cot cu fratele meu, pe care l-am luat acolo, şi cu puţinii angajaţi pe care îi am. Într-un weekend vindem chiar şi 150 de litri de bere. Bere Jupiler, la pahar de 250 de mililitri. Eu dau cam 0,6 euro pe un litru de la furnizor şi vînd un pahar cu 1,5 euro, deci 4 euro pe litru. Deci cîştig bine, dar şi muncesc pe brînci, iar chiria localului e undeva la 1.500 de euro lunar".
"Ceauşescu ne-a interzis Ford-urile"
Discuţia despre Steaua de acum peste 20 de ani îi stîrneşte amintiri amestecate. "Am ajuns în acea finală de Cupa Campionilor, sponsorul Ford ne-a promis cîte o maşină pentru fiecare fotbalist, am fost chemaţi chiar de directorul de la Ford să ne alegem culoarea, modelul, tot, dar nu am mai văzut nimic. A aflat Ceauşescu şi chiar dacă Valentin a vrut să ne ajute, tatăl său a dat ordin: «Toată lumea are aceeaşi maşină, nu sînt fotbaliştii mai speciali, să nu văd nici un Ford!»".
N-a primit maşină Ford, dar s-a ales cu un suvenir de colecţie după acel meci. Tricoul lui Frank Rijkaard. "Mi l-a adus în vestiar, nu am făcut schimb pe teren. Tricoul lui cu numărul 8. Îl am şi acum, e singura mea amintire de la acea finală".
De ce îl arată cu degetul pe Ion Alecsandrescu
Se întoarce însă la regrete. "În vara lui 1989, la o lună după finala cu Milan, am fost la un superturneu la La Coruna, alături de Real Madrid, PSV şi Bayern Munchen. În primul meci am învins pe Real, 2-1, cu două goluri absolut fabuloase ale lui Hagi, apoi am pierdut finala cu Bayern. M-au remarcat cei de la Logrones, ne-au dorit şi pe mine, şi pe Bumbescu, dar nu ne-au dat drumul. Hagi, cu acele goluri, i-a înnebunit pe cei de la Real, iar peste un an s-a dus acolo pentru 4 milioane de dolari. N-am înţeles de ce nu ne-au lăsat să plecăm, voiau mulţi bani pe noi, de parcă aveam 22-23 de ani".
Se încruntă şi cînd vine vorba despre Ion Alecsandrescu. "Eu cred că şi-a luat bani mulţi la transferul meu în Belgia. L-a trimis pe fiu-su să negocieze cu cei din Belgia, cred că şi-a luat 100.000 de dolari. Piţurcă a făcut atunci tam-tam, s-a prins că ceva nu e în regulă, iar Alecsandrescu, ca să se răzbune, l-a trimis pe Iulian, fratele meu, la Mecanică Fină, şi asta la doar un an-doi după ce Iulian refuzase o superofertă de la Dinamo ca să semneze cu Steaua!".
Casă de 140.000 de euro, afaceri cu pub-uri şi bere
Viaţa în Belgia e liniştită, chiar dacă nu e simplă. "Se merită să muncesc zi de zi. De fapt, românii, polonezii au spart piaţa acolo. Ei fac munca asta de stradă, în construcţii, în restaurante deoarece acceptă şi 7-8 euro pe oră, faţă de un belgian care cere 17-18 euro". Şi-a cumpărat o casă, iar preţul plătit pare o glumă bună comparativ cu ce se întîmplă cu piaţa imobiliară din Bucureşti. "Am peste 215 metri utili şi am dat 140.000 de euro pe ea", spune Minea, care visează la o bătrîneţe fericită, aşa cum a văzut că au majoritatea belgienilor.
"Cînd ies la pensie ştiţi ce fac? Îşi vînd casele, încasează 150.000-200.000 de euro, apoi se mută în centrul unui oraş, bagă banii la bancă şi din pensie şi din acei bani călătoresc, ies în fiecare zi la restaurant, îşi trăiesc anii bătrîneţii relaxaţi. Ştiţi cît e pensia acolo? 2.000 de euro minimum. Mă uitam aici, în Bucureşti, că nu văd seara aproape nici un cuplu de pensionari la restaurant, la un film, la un teatru, cred că oamenii nu-şi permit ca acolo, în Belgia".
"În Belgia munca e apreciată"
Face o pauză de amintiri şi de viaţa din Belgia şi îşi comandă o porţie de spaghete cu scoici. "În wekeend-ul care urmează trebuie să fiu neapărat acasă pentru că are loc o cursă de ciclişti în zona unde stau şi pub-urile mele o să fie pline. Trebuie să mă pregătesc de muncă. Cîştig bine, dar muncesc pe rupte, însă măcar în Belgia munca e apreciată". Are 50 de ani şi jumătate şi chiar dacă tricoul alb cu numărul 8, dăruit de Rijkaard acum 22 de ani, e argumentul cel mai bun că a fost nu doar un simplu jucător, ci un fotbalist, Daniel Minea continuă să toarne bere în pahare de un sfert de litru şi să-şi servească la foc automat clienţii în aşteptarea unei bătrîneţi relaxate. Ca a pensionarilor belgieni, nu ca a bătrînilor necăjiţi din România.
"Fotbalul românesc? Am văzut doar meciurile mai importante, însă mi se pare incredibil ca la un meci Steaua - Dinamo de campionat să văd două ocazii în 90 de minute! În anii '80, la Steaua - Dinamo cred că existau minimum 20-25 ocazii de poartă"
DANIEL MINEA
"Atunci, mijlocul Stelei era format din Hagi, Rotariu, Stoica şi Boloni, toţi erau la naţională. Rezerve erau Balint, Ilie Dumitrescu, şi ei tot de la naţională, de-asta avea valoare echipa. Acum cine din linia mediană a Stelei e de naţională?"
DANIEL MINEA
Cine a fost mai bun: Hagi sau Dobrin?
Daniel Minea a jucat multe meciuri împotriva lui Dobrin, apoi şi împotriva lui Hagi, cu care a fost şi coechipier la Sportul. "Amîndoi la fel de tehnici, însă Hagi avea o viteză de execuţie şi făcea totul mult mai rapid decît Dobrin. Eu cred că Gică a fost mai bun, de fapt nu cred că România a avut vreun alt fotbalist mai valoros ca Hagi".
Il Luce, Inter Sibiu şi milionul de lei
Daniel Minea şi-a adus aminte şi de o întîmplare de la la jumătatea anilor '80. "Eram la FC Olt într-o superechipă, alături de Mihali, de Dan Petrescu, de Dorinel Munteanu, şi am primit o ofertă de la Inter Sibiu. M-am dus la Sibiu, am şi primit un milion de lei, abia i-am numărat, atît de mulţi mi s-au părut atunci, dar am ajuns la Steaua. M-a căutat şi Mircea Lucescu, mă dorea la Dinamo, făcuse trupă adevărată acolo, însă s-a băgat Ion Alecsandrescu şi a rezolvat tot şi nici nu mi s-a mai cerut milionul înapoi. Şi dacă aş fi ajuns la Dinamo era bine deoarece Lucescu e antrenor şmecher rău de tot".
Fiul său e fotbalist
Numele Minea în fotbal va fi dus mai departe de băiatul fostului stelist. Robert are 18 ani şi evoluează ca mijlocaş ofensiv la Sportkring Sint-Niklaas, echipă care a promovat în urmă cu o lună în a doua ligă belgiană. "A apărut şi în ziare, unde s-a titrat: «Aşa tată, aşa fiu!". Cred că va ajunge mai bun ca mine", spune Minea, care a purtat şi o discuţie cu Miodrag Belodedici pentru ca Minea jr. să intre în atenţia loturilor Under 19 şi Under 21 ale României.
L-a ajutat pe Lucian Bălan
Pe toată durata dialogului cu reporterul GSP, Minea a întrebat ce mai fac foştii săi coechipieri. "Iovan nu mai rămîne la naţională? Dar Bumbescu ce mai face? Ilie Dumitrescu unde e?". De un singur nume n-a întrebat, Lucian Bălan. A explicat prietenul său, Mitică Stoian: "A aflat de situaţia lui complicată şi l-a ajutat cu bani".
Steaua - AC Milan 0-4 (Gullit 2, Van Basten 2)
Stadion Nou Camp
Spectatori: 97.000
Steaua: Lung - D. Petrescu, Bumbescu, Iovan, Ungureanu - T. Stoica, D. Minea, Hagi, I. Rotariu - Lăcătuş, Piţurcă.
Antrenor: A. Iordănescu
Milan: Galli - Tassotti, Baresi, Costacurta, Maldini - Colombo, Rijkaard, Donadoni, Ancelotti - Gullit, Van Basten
Antrenor: Arrigo Sacchi
222 de meciuri şi 13 goluri a strîns Daniel Minea în Liga 1 la Steaua (1980-1983 şi 1989-1990) şi la FC Olt (1983-1988)
{{text}}