Marea echipă a Craiovei s-a reunit sîmbăta la Işalniţa pentru un meci demonstrativ
Cătălin Tolontan a scris cînd s-au împlinit 25 de ani de la semifinala U Craiova - Benfica Lisabona că "să nu uităm de Craiova Maxima, acea ceată de pletoşi coborîtă parcă de pe afişul filmului ««Nemuritorii»» al lui Sergiu Nicolaescu", o mare echipă de fotbal care s-a încăpăţînat să creadă că mari fotbalişti ai acelor vremuri.
Craiova Maxima s-a întors sîmbătă nu acasă, la Craiova, ci la Işalniţa. A fost un meci omagial între veteranii de la Avîntul Işalniţa şi marea echipă a Craiovei. O echipă despre care Răzvan Ioan Boanchiş scria că "Steaua a jucat după Sevilla '86 încă o semifinală de Cupa Campionilor şi încă o finală. Dinamo a jucat o semifinală de Cupa Cupelor şi una de Cupa Campionilor. Dar nimeni pare să nu îşi amintească de toate astea. În schimb, mereu apar articole despre nu ştim cîţi ani se împlinesc de la bara lui Crişan cu Benfica, de la golul lui Cămătaru, neacordat, contra lui Bordeaux, de la lovitura liberă a lui Balaci şi, bineînţeles, de la marele gol al lui Negrilă cu Kaiserslautern".
Au fost cam toţi sîmbătă, la Işalniţa. A lipsit Cămătaru, despre care Grigore Ciupitu, care a făcut la 35 de ani meciul vieţii la Lisabona, spune că "nu am văzut în toată viaţa mea un om care nu era fundaş de meserie, că el era vîrf de atac, să poata juca dumnezeieşte pe post de libero".
Deşi nimeni nu a sesizat momentul, pe 24 iunie 2011 s-au împlinit 30 de ani de la eventul Craiovei Maxima, campionat - Cupă. Finala de Cupă a fost contra lui Poli Timişoara, un 6 - 0 de poveste. Balaci declara: "Prietenii mei din Timişoara îmi spun mereu: Ilie, îţi dai seama, toate scorurile posibile ni le-aţi dat, mai puţin unul singur, 2-0".
{{text}}