Patronul Voinţei Sibiu, Ioan Hămbăşan, este supranumit de presa locală "Ionică baronică de Sibiu". Pe seama averii acestuia au fost realizate multe anchete jurnalistice.
În 2007, revista Justiţiarul sibian a făcut mai multe dezvăluiri despre conducătorul nou-promovatei în Liga 1, grupare înfiinţată în 2007, sub titlul: "Ioan Hămbăşan, preşedintele ATCOM Sibiu, s-a îmbogătit ilicit prin spolierea cooperativelor".
În continuare, puteţi citi integral rechizitoriul făcut de Departamentul de Investigaţii al revistei "Justiţiarul sibian" nr. 1/2007.
"Ioan Hămbăşan, pe care-l putem numi «domn» doar în mediul în care acest apelativ era folosit chiar şi pe vremea lui Ceauşescu – ne referim la penitenciare –, a avut o ascensiune fulminantă în "profesia" de preşedinte.
Iniţial a fost preşedintele Cooperativei Meşteşugăreşti "Arta Sibiului" – Cisnădie (paradoxală denumirea pentru localizarea sediului! – n.a.), după care, începând din 16.05.2002, a exercitat funcţia de preşedinte al Asociaţiei Teritoriale a Organizaţiilor Cooperaţiei Meşteşugăreşti Sibiu (ATCOM Sibiu, termen prescurtat pe care îl vom folosi pe parcursul acestui material).
Promovarea ierarhică de la preşedinte la… "preşedinte de preşedinţi" a avut şi susţinere politică, Hămbăşan fiind la vremea aceea preşedinte al Organizaţiei Orăşeneşti a P.S.D. din Cisnădie şi consilier local în urbea respectivă, funcţie pe care o ocupă şi în prezent, făra a mai fi, însă, membru P.S.D.
Interesant este că, încă de la început, Hămbăşan şi-a croit drumul spre culmi prin impostură şi sub auspiciile unor declaraţii false. Astfel, a candidat pentru funcţia de consilier local al oraşului Cisnădie, deşi avea domiciliul în comuna Sadu, str. Prundului, nr. 42, dar declarând în fals un domiciliu în localitatea pentru care a candidat şi făcând astfel primul pas în mulţimea de infracţiuni care se vor derula ulterior. În luna octombrie 2002, deci la mai bine de doi ani de la alegeri şi-a făcut mutaţie, formal, în oraşul Cisnădie.
2. Caruselul infracţiunilor. ATCOM transformat într-un soi de S.R.L. "căpuşat" de rudele şi apropiaţii preşedintelui. Imobile din patrimoniul cooperativelor înstrăinate ilegal.
Devenit "preşedinte de preşedinte" atât la partid, cât şi la ATCOM, Ioan Hămbăşan se lansează în "afaceri", confundând averea cooperatorilor şi a Statului Român cu propria moşie. Acesta îşi alege "parteneri" pe măsură, selectaţi din rîndul rubedeniilor şi cunoştinţelor: Negrea Mariana (sora lui Hămbăşan), Hămbăşan Aurica (mătuşa aceluiaşi individ), Vecerdea Corina (fiica lui Hămbăşan Aurica, verişoară cu preşedintele şi ea însăşi vicepreşedinte la "Arta Sibiului" – Cisnădie), Vecerdea Ioan ( fost ofiţer MI, soţul lui Vercedea Corina şi ginerele Auricăi Hămbăşan), Nartea Maria (vicepreşedinte ATCOM) şi Cercel Emil-Marius (ginerele vicepreşedintei Nartea Maria). Toate aceste persoane au participat la vânzarea-cumpararea activelor (imobilelor) deţinute de Cooperativa Meşteşugărească "Arta Ţesătorilor" Cisnădie şi "SOCOM Arta Sibiului", aceasta din urmă fiind preluată prin absorbţie de cooperativa din Cisnădie. Astfel, spaţii comerciale excelent poziţionate, toate în Sibiu, chiar dacă aparţineau unei cooperative din Cisnădie, au fost vândute la preţuri derizorii membrilor găştii de mai sus, care le-au exploatat direct prin propriile firme, unele având obiectul de activitate identic cu cooperaţia jefuită (ex.: AMIS FASHION – administrată de asociatul unic Negrea Mariana, sora lui Ioan Hămbăşan) sau obţinând bani grei prin închirierea spaţiilor cumpărate la preţ de dumping (ex: un spaţiu comercial în b-dul Mihai Viteazul din Sibiu pentru care tot "Amis Fashion" SRL încasează lunar 1000 de euro de la o agenţie BCR). Jongleriile acestei caracatiţe cooperatiste s-au întins şi la Cisnădie, aici fiind implicat fostul ofiţer MI Vecerdea Ioan, care a cumpărat la un preţ simbolic "Secţia Ţesătorie 1" de la Primăria Cisnădie, deşi aici funcţiona "Cooperativa Arta Ţesătorilor" – Cisnădie, care nu a valorificat dreptul său de preempţiune. Păi, cum să-l valorifice, când vicepreşedinte era soţia lui Vecerdea? Cooperativa a pierdut astfel un patrimoniu impresionant (clădire impunătoare, anexe, curte, grădină – toate situate în Cisnădie, str. Ţesătorilor, nr. 102). Spaţiul a fost închiriat de către noul proprietar, Vecerdea Ioan, propriei sale soacre, Hămbăşan Aurica, mătuşa "creierului" întregii afaceri, Ioan Hămbăşan!
"Ţesătura" afacerilor imobiliare – că tot vorbim de Cooperativa "Arta Ţesătorilor" – a fost "urzită" de toate personajele enumerate mai sus, dar beneficiarii sunt mai numeroşi. La "capitolul beneficiari" putem să-i adăugăm şi pe cei de la S.C. Iugeşti S.R.L., care au obţinut fosta hală de sticlărie a Cooperativei Tehnica Nouă (1043 mp) la preţul derizoriu de 2,5 miliarde lei vechi (preţul real fiind de peste 7 miliarde!), sau pe un anume Dulghescu din Cisnădie. Aceasta a cumpărat secţia "Ţesătorie II", compusă din clădire, anexe (aproximativ 1000 mp), cooperativa nerevendicând dreptul său de preempţiune, ca şi în cazul activelor preluate de Vercedea Ioan. Această vânzare a inclus până şi războiele de ţesut! Dar, "beneficiarii de beneficiari" nu puteau fii alţii decât soţia şi fiica "preşedintelui de preşedinte", Ioan Hămbăşan.
3. Averea familiei Hămbăşan a crescut pe ruinele cooperativelor
Ioan Hămbăşan a divorţat formal, tocmai pentru împărţirea averii impresionante obţinute ilicit şi pentru derutarea unor eventuali anchetatori. Iată ce bunuri pot fi găsite în proprietatea numiţilor Hămbăşan Ioan, Degeratu Maria (soţia lui Hămbăşan) şi Hămbăşan Andreea (fiica celor doi):
- apartament în municipiul Suceava
- apartament în municipiul Sibiu, str. Rahovei, bl. 28, ap. 19
- vilă în spatele magazinului "XXL" din Sibiu
- casă în comuna Sadu, str. Prundului, nr. 42 (modernizată şi mobilată la înalte standarde de lux)
- teren în localitatea Cisnădioara
- 250 mp teren în intravilanul municipiului Sibiu (str. Mirăslău, nr. 18)
- autoturism Volkswagen Golf
- importante sume în lei şi valută, bijuterii şi alte obiecte de valoare.
Concluzia: cooperativele au sărăcit, preşedintele s-a îmbogăţit, domnişoara Andreea Hămbăşan este bună... de peţit!
4. Marea lovitură: înstrăinarea stadionului Voinţa!
Sibiul, devenit Capitală Culturală a Europei în anul 2007, şi "sufocându-se" de atâta cultură – are numai un cinematograf! – trebuia să se descotorosească, musai!, de spaţiile sportive şi de agrement. "Faimosa capitală" este singura reşedinţă de judeţ din România în care nu funcţionează niciun ştrand! Dictatorul local, primarul Iohannis – singura persoană cu putere de decizie pe plan local!!! – a hotărât înfiinţarea unui nou ştrand în Pădurea Dumbrava, aruncând "pastila" că terenul vechiului ştrand de pe strada Cârlova este revendicat (?!). Avertizăm opinia publică, Parchetul şi Poliţia că se pregăteşte o nouă fraudă imobiliară colosală, deoarece ştrandul sibian funcţionează din anul 1938 şi, astfel, terenul nu a avut cum să fie "confiscat" de comunişti!!!
Lângă acest ştrand se află stadionul "Voinţa", care a aparţinut cooperativelor meşteşugăreşti şi a fost administrat de către asociaţia sportivă a acestora, numită tot "Voinţa".
Încă din anul 2004, complexul sportiv "Voinţa" a fost vizat de omul de afaceri Horaţiu Cercel, apropiat al primarului sibian Klaus Iohannis. O aşa-zisă "Promisiune bilaterală de schimb" a fost concepută de Horaţiu Cercel şi preşedintele ATCOM, Ioan Hămbăşan, în fapt singurii beneficiari reali ai afacerii. Perdanţi: comunitatea sibiană, Asociaţia Sportivă Voinţa şi veşnicul păgubaş – Statul Român, adică noi toţi! În această mânărie imobiliară a fost atras şi primarul Iohannis – putea să lipsească tartorul mafiei imobiliare sibiene?! – deoarece aşa-zisul schimb se putea materializa doar după cumpărarea de către administrator (A.S. "Voinţa") a suprafeţei de 42.000 mp (!!!) de la Primăria Sibiu. "Promisiunea" nu a putut fi "onorată" datorită refuzului preşedintelui "A.S. Voinţa" Paraschiv Gheorghe de a semna actul care consfinţea mânăria imobiliară (facsimil). Horaţiu Cercel, la fel de tenace ca şi Hămbăşan Ioan, nu a abandonat ideea, materializând în favoarea sa relaţia de prietenie cu primarul Klaus Iohannis, specialist în fraude imobiliare. Astfel, în 26.05.02005 se emite de către Consiliul Local al municipiului Sibiu (alcătuit în majoritate de F.D.G.R. – organizaţie condusă de acelaşi Klaus Iohannis şi, logic, simplă unealtă legislativă în mâinile primarului) Hotărârea nr. 191. Acest act samavolnic trece cei 42.071 de metri pătraţi ai stadionului "Voinţa" în proprietatea... domeniului privat al municipiului Sibiu. Hotărârea respectivă nu făcea altceva decât să netezească drumul spre trecerea terenului cu construcţii în proprietatea lui Horaţiu Cercel, amicul satrapului local, Iohannis. Atacată în instanţă de Prefectura Sibiu şi A.S. Voinţa, Hotărârea nr. 191 din 26.05.2005 (nelegală şi abuzivă!) a fost anulată printr-o Hotărâre Judecătorească definitivă de către Curtea de Apel Alba Iulia.
Miza fiind mare, datorită poziţiei excelente şi a suprafeţei enorme de teren, în acest jaf imobiliar au fost angrenaţi şi şefii de la Bucureşti ai preşedintelui ATCOM Ioan Hămbăşan. Cum au achesat aceştia la ilegalităţile derulate de nelegiuţi şi felul în care "a fost scos basma curată" numitul Hămbăşan la controalele efectuate de la centru, vom arăta în numărul viitor. Oricum este strigător la cer că nu a observat nimeni recordul de vânzare a 11 active (imobile şi terenuri), în suprafaţa aproximativă de 4300 de metri pătraţi de la ATCOM (6 active – 2100 mp), "Arta Ţesătorilor" (5 active – 1800 mp) şi "Arta Sibiului" (5 active – 380 mp). Această "performanţă managerială" a fost reuşită în numai trei ani de preşidenţie ATCOM!
Prin manevre judecătoreşti – "imaculata" Justiţie a doamnei Monica Macovei! – "ATCOM SCM" (înfinţată în 2005!!!) se substituie adevăratului ATCOM (singurul numitor comun fiind acelaşi Ioan Hămbăşan!) şi devine, nici mai mult, nici mai puţin, decât... proprietara stadionului "Voinţa", în dauna Statului Român (!!!), poziţie din care se grăbeşte să evacueze AS Voinţa prin intermediul executorului judecătoresc.
Ordonanţa preşidenţială de evacuare aparţine judecătoarei Andreea Dinescu. Doamna în cauză a mai constituit subiectul unor articole din "Justiţiarul sibian", fiind chiar personajul principal dintr-un serial intitulat "Să râdem cu judecătoarea Andreea Dinescu!". Nici acuma nu suntem dumiriţi dacă bizarele şi ilarele sale decizii sunt determinate de corupţie sau incompetenţă.
Cu instanţele sibiene ne-am lămurit, la fel ca şi cu lupta anticorupţie băsesciană sau macoveiană, aşa că aşteptăm ca măcar Parchetul să-şi facă datoria în urma sesizării semnate de preşedinţii celorlalte cooperative meşteşugăreşti, care se opun jafului practicat de numitul Hămbăşan Ioan şi acoliţii săi”.
{{text}}