Thomas Voeckler poartă tricoul galben, al celui mai bine clasat rutier din clasamentul general în Turul Franţei, şi după Pirinei. Francezii au început să spere, iar favoriţii să ridice din sprîncene. Poate Voeckler să cîştige Turul Franţei?
S-a ţinut impecabil pe Luz Ardiden şi Plateau de Beille, iar la final a strîns în pumni toate speranţele din Hexagon şi tricoul galben. Nu s-a mai întîmplat de la Bernanrd Hinault, în 1985, ca un francez să sosească la Paris îmbracat în cea mai frumoasă culoare a Turului şi, de aceea, specialiştii au luat un stilou şi o foaie de hîrtie în mînă, au abordat o mină serioasă şi preocupată şi au căutat răspunsul la întrebarea zilei în ciclism: Poate Thomas Voeckler să cîştige Turul Franţei?
Thomas Voeckler, "la force tranquille"
Cine e Thomas? Prima lovitură dată de Voeckler a fost tricoul galben din 2004, atunci cînd a ţinut piept unor ciclişti ca Lance Armstrong, Jan Ullrich sau Ivan Basso. Om puternic de evadare, cu încăpăţînare pe munte şi inteligenţă în abordarea etapelor, Voeckler a uimit Hexagonul cu cele 9 etape petrecute în "galben", dovedindu-se un rutier de urmărit pentru victoriile de etapă şi clasamentul general în a doua sa parte. Francezul născut într-un oraşel de 30.000 de locuitori, Schiltigheim, a terminat al 18-lea Marea Buclă, poziţie consemnată drept cea mai bună performanţă personală în cea mai importantă competiţie din lume.
Anii următori au adus două victorii de etapă şi un profil tradiţional pentru Voeckler. Thomas ataca în etape liniştite, profita de apatia plutonului şi de simpatia complice faţă de un rutier obişnuit cu acţiuni cutezătoare, cîştiga etapa, după care încerca să îşi păstreze avantajul intact cît mai multă vreme. Fidel aceleeaşi echipe, Bonjour-Brioches La Boulangère-Bouygues Telecom-Europcar, Voeckler şi-a construit imaginea de "forţă liniştită", după celebrul slogan al lui Mitterand, imagine cu care a cucerit numeroşi fani în inimile unor suporteri francezi ce caută izbăvirea din anonimat.
2011, începutul poveştii sau sfîrşitul simpatiei?
"Voeckler poate să cîştige Turul Franţei". O spune americanul Lance Armstrong, omul care s-a impus în şapte ediţii. "Voeckler are două minute şi 6 secunde în faţa lui Evans. Dacă păstrează avantajul în Alpi, poate să facă un contratimp bun şi să cîştige. E francez şi ăsta e Turul Franţei". Are dreptate? Voeckler trebuie să treacă de Alpi, cu Galibier şi Alpe d'Huez pe post de colţi infernali, pentru a ajunge în faţa unui contratimp de 42.5 de kilometri în care are nevoie de vraja tricoului galben pentru a termina exerciţiul în mod satisfăcător.
Europcar, echipa lui Voeckler, se poartă exemplar. Îl ţine pe francez aproape de oricine îi ameninţă şefia, iar Pierre Rolland se poate gîndi că ar avea şanse la un eventual casting pentru Harry Potter. Singura problemă e oboseala. Ritmul Turului nu mai e acelaşi ca în 2004, Voeckler reuşind să se caţere alături de Contador&Co. şi datorită faptului că favoriţii au mers cu două minute mai lent decît tizii lor din deceniul trecut. Dar efortul se adună, iar unitatea de măsură în cazul lui Voeckler poate fi fermoarul tricoului, coborît adînc dinspre guler în momentul în care căţărarea are pante care i se prind de glezne. Va rezista? Putem doar spera într-o poveste minunată.
Cert e că Voeckler va fi privit diferit după acest Tur al Franţei, iar ochii zîmbitori şi pasivi ce erau aţintiţi pe evadările sale vor fi umbriţi acum de sprîncene încruntate. Înainte de ultima săptămînă a Turului, avem un cîştigător. Va duce victoria pînă la capăt?
Clasamentul general
1. Thomas Voeckler (Europcar) 61h 04'10"
2. Frank Schleck (Leopard Trek) +1'49"
3. Cadel Evans (BMC) +2'06"
4. Andy Schleck (Leopard Trek) +2'15"
5. Ivan Basso (Liquigas) +3'16"
6. Samuel Sanchez (Euskaltel Euskadi) +3'44"
7. Alberto Contador (Saxo Bank) +4'00"
8. Damiano Cunego (Lampre ISD) +4'01"
9. Tom Danielson (Garmin-Cervelo) +5'46"
10. Kevin De Weert (Quick Step) +6'18"
{{text}}