Din documente, mărturii şi din însemnările de drum ale lui Dumitru Dan, Gazeta reface traseul incredibil al celor patru români.
Arestaţi în Danemarca, fermecînd Orientul cu dansuri populare româneşti, capturaţi de aborigeni lîngă Sydney, Pascu, Negreanu, Pârvu şi Dan au traversat între aprilie 1910 şi mai 1911 Europa, Asia, apoi Africa şi Australia
"Cerul acoperit şi plouă mărunt. Toţi patru în costume naţionale şi opinci ieşim din Capitală". Sînt primele cuvinte din jurnalul de călătorie al lui Dumitru Dan, pe 1 aprilie 1910. Însoţiţi de Harap, cîinele care-i va urma aproape tot timpul, cu bagaje în spate care nu depăşesc opt kilograme, studenţii se îndreaptă spre Braşov. În cei şase ani, aveau să găsească în oraşele în care ajungeau costume şi opinci trimise prin poştă de rude, după un calendar strict.
Arestaţi după 2000 de km
După doar trei zile de la pornire, Dan, Pascu, Negreanu şi Pîrvu ajung la Budapesta. De aici pînă la Viena nu planificaseră nici o oprire, aşa că parcurg distanţa în "mers voinicesc", după cum consemnează Dan. Prima impresie puternică o lasă capitala Imperiului Austro-Ungar, din care şi Transilvania făcea parte atunci: în o zi şi-o noapte la Viena sînt uimiţi de "cerşetorii orbi care vînd chibrituri lîngă vitrinele luxoase de pe Ring", tramvaiele aglomerate şi "funcţionarii care beau permanent capuţiner (cafea cu lapte)".
Aici dau prima reprezentaţie, într-un teatru de cartier, şi cîştigă primii bani. Urmează Berlinul, unde poarta Brandenburg, carul cu patru cai al zeiţei Victoria şi reuşita unui al doilea spectacol alungă primele gînduri de deznădejde. La graniţa cu Danemarca apare şi primul obstacol major: un vameş "refractar la ideea de turism internaţional" îi arestează şi îi expediază în Flensburg, considerîndu-i spioni! "Ne-am lămurit cu superiorii şi apoi ne-am reîntîlnit cu bietul la vamă", notează ironic Dumitru Dan.
"Plîngeam în faţa tabloului cu ţărani români"
Cei patru trec prin Oslo, atunci Cristiania, Stochkolm şi Helsinki, unde publicul îi consideră exotici şi autentici, repurtînd un mare succes cu spectacolele lor. De la Golful Finic la Marea Caspică, pe distanţa de 3000 de km, condiţiile aveau să devină însă mult mai aspre.
După un popas de trei zile la St. Petersburg, în care nopţile albe le-au luminat Ermitajul, românii ajung la sfîrşitul lui iulie 1910 în Moscova, care avea la acea vreme "360 de biserici şi 22 mînăstiri, dintre care Mîntuirea te lăsa fără grai, cu cupolele învelite de 350 de kg de aur!". Dorul de acasă avea să-i răscolească în galeria Tretiakov din capitala rusă: "În faţa unui tablou de Vereşceaghin am plîns ore în şir. Erau imagini cu Războiul de Independenţă din 1877, ţărani români pictaţi în straie ca ale noastre".
Au fascinat Persia cu spectacole folclorice
La începutul lui octombrie 1910, românii se aflau în Vladikavkaz, după care au mers 200 km prin munţi, "rebegiţi de frig şi uzi de ploaie", pînă la Tbilisi, părăsind uşor, pentru prima oară, Europa. Între Moscova şi Teheran, au mîncat mai mult ceai, ouă şi pîine, iar ritmul a fost năucitor: "constant, minim 10 ore de mers pe zi!"
Ajunşi în Persia peste o lună, concluzionau: "Caucazul e frumos decît orice peisaj alpin". Teheranul, cu 200.000 de locuitori iarna iar vara cu aproape jumătate, din cauza căldurii, avînd azi aproape 10 milioane de suflete, le-a apreciat peste păsură cîntecele. Secretul e că religia nu le permitea persanilor să cînte la instrumente, aşa că românii erau o apariţie fascinantă! "Ne-am hrănit cu unt lichid, de la iliaţi, păstorii nomazi, şi ne-am mirat: în pustiul acela, unde femeile, de sărăcie, nu poartă voal, ci doar tagir, şi acela de stambă, nu din mătase neagră, copiii studiau citirea, scrierea, coranul, astrologia, retorica, persana, araba şi turca!"
Şacali şi furtuni în deşertul arab
Între Bagdad, unde au vizitat Babilonul, şi Siria de azi, au mers pe Valea Eufratului alături de o caravană cu cămile, trezind mila arabilor: "Degeaba le-am explicat rostul mersului nostru pe jos, dădeau din cap şi ne compătimeau, crezîndu-ne fie bolnavi, fie săraci sau avari!" Prin păduri de curmali, smochini şi cedrii "cu cirmcumferinţă mai mare de 25 de metri", temerarii au ajuns la Damasc, "Ochiul Orientului", unde au fost recompensaţi cu daruri şi bani mai ales de către români din Galaţi şi Brăila, stabiliţi aici cu afacerile!
Prin Ierusalim, Cairo, Alexandria şi apoi la umbra Piramidelor, pe Valea Nilului, printre egipteni care "păreau contemporani cu Ramses al II-lea", "înfioraţi de urletele şacalilor" în peregrinările la ceas de noapte, studenţii români au avansat în Africa. Pe teritoriul Sudanului, "unsprezece zile nu am întîlnit pe nimeni, n-am băut apă proaspătă, n-am văzut umbră de pom". După care, în deşertul saudit, o furtună năpraznică le-a pus viaţa în pericol: "dunele fumegau, sunete metalice, înfiorătoare umpleau aerul pe care nu-l puteam respira de fierbinte. Ne-am aruncat în nisip şi am aşteptat, nu ştiu cît, poate zeci de ore, pînă s-a sfîrşit".
O lume cu sclavi şi stăpîni
Itinerariul Etiopia-Somalia-Tanzania-Mozambic i-a sleit de puteri, astfel că încheierea parcurgerii coastei de Est a Africii, prin traversarea în Madagascar, a părut izbăvitoare. Insula nu i-a impresionat pe aventurierii care se aşteptau să găsească o Africă primară, pură, şi s-au lovit de semnele colonialismului: castelul regal din Antananarivo devenise grădină zoologică, băştinaşii purtau pe umeri care cu britanici şi francezi.
Din Madagascar, la bordul unui vas, românii au pornit spre Australia, traseul pe acest continent avînd să însumeze 2100 de km. Aici, în "ţara lînii", cum li s-a părut românilor, au vizitat oraşul Sydney, capitala Canberra, Blue Mountains şi grotele Jenolan, îngrijoraţi că populaţia aborigenă număra în 1911 "doar 2012 suflete, faţă de 40.000, în 1788".
7 mări şi 3 oceane, a traversat Dumitru Dan, de patru ori cel Atlantic, de două ori cel Indian şi o dată Pacificul
497 perechi opinci şi 28 de costume populare a rupt Dumitru Dan în cei şase ani de călătorie
Lumea în 1910
- cometa Haley devine vizibilă de pe Pămînt
- Henry Ford vinde 10.000 automobile
- mor Mark Twain şi Lev Tolstoi
- Manchester United se mută din Bank Street pe Old Trafford
- se înfiinţează echipa de fotbal Chinezul Timişoara
Mers de 10 ore pe vapor!
Pentru a acumula cît mai mulţi kilometri, în condiţiile în care itinerariul prevedea perioade mari de traversare a mărilor şi oceanelor, cerinţele organizatorilor i-au obligat românii să meargă zilnic minim 10 ore pe puntea vapoarelor, în timpul călătoriilor pe ape. Fiecare avea montat la picioare un pedometru comandat special din Anglia, un contor cu contragreutate care calcula distanţele, echivalînd fiecare pas cu un yard, adică 91 de cm.
Capturaţi de aborigeni!
În Australia, dornici să ia contact cu băştinaşii, românii s-au aventurat într-o zonă sălbatică, la sute de kilometri de Sydney. În timp ce Pârvu şi Negreanu ridicau un adăpost, Pascu şi Dan s-au avîntat 4 kilometri în necunoscut şi s-au trezit într-o groapă adîncă de 20 de metri, capcana aborigenilor pentru animale! Cei doi au tras cu revolverele, gîndind că vor fi auziţi de colegi, dar au speriat băştinaşii, care i-au legat cu frînghii şi i-au dus în tabăra lor. Cînd membrii tribului au adormit, Pascu i-a reproşat ironic lui Dumitru Dan iniţiativa expediţiei prin junglă, "cauţi hotel în pădure, de parcă eşti la Buşteni", după care s-a aruncat în foc, arzînd legăturile de cînepă şi eliberîndu-şi apoi prietenul. Arsurile la braţ ale lui Pascu nu aveau să se mai vindece niciodată.
Legenda asasinilor
Aproape de Teheran, românii s-au odihnit alături de călători persani şi armeni într-un caravanserai, han oriental pentru caravane, aflînd o poveste tulburătoare: în secolul XIII, se statornicise în acele locuri un persan bogat, Hasan Ibn Sabbih, care a fondat secta ismailiţilor. După ce a construit palate şi grădini impresionante în inima pustiului, acesta a început să adoarmă cu haşiş tineri şi să-i aducă la curtea sa. Treziţi, oamenii aflau că se află în raiul promis de Mahomed! După o vreme, tot cu haşiş, îi adormea şi îi ducea înapoi în pustiu. Crezînd că au pierdut Paradisul, bărbaţii şi femeile deveneau lsugile lui Hasan, fiind în stare chiar şi de crimă, pentru a reveni în Rai! Cunoscuţi drept haşaşini, aceştia au devenit asasinii de azi. Hasan a fost ucis în 1256, de mongoli.
Persanul de la "Ibraila"
La 500 km de Bagdad, cei patru au făcut un popas la palatul unui negustor, Fawzi Ibrahim, cu turban, ochelari de aur şi mantie de mătase albă, "desprins direct din O mie şi una de nopţi, mai puţin ochelarii" :). Acesta i-a găzduit şi s-a bucurat de spectacolele folclorice peste măsură, "minunea lui Allah", Ţoferindu-le la plecare o sumă uriaşă de bani românilor. Ibrahim a fost primul om întîlnit care avusese contact cu spaţiul românesc: drumurile negustoriei îl duseseră la Brăila, de unde păstra amintiri fermecătoare.
CITEŞTE AICI PRIMUL EPISOD DIN INCREDIBILA POVESTE A CELOR 4 ROMÂNI CARE AU PORNIT SĂ OCOLEASCĂ PE JOS PĂMÎNTUL!
{{text}}