Ion Ţiriac a explicat care sînt argumentele în favoarea folosirii la Masters-ul de la Madrid a zgurii albastre
Proprietarul turneului de la Madrid a cîştigat lupta cu jucătorii. Din 2012, în capitala Spaniei se va juca pe zgura albastră. Ion Ţiriac a fost primul care a înlocuit copiii de mingi cu modele, acum va schimba culoarea zgurii, din roşie ea va deveni albastră. Într-un interviu acordat cotidianului spaniol As, românul explică de ce e mai bine aşa.
- E deja decis, Mastersul de la Madrid se va juca pe zgură albastră...
- Nu există nicăieri vreo regulă care să specifice că zgura trebuie să fie galbenă, albastră sau verde. Acum 30 de ani, la Stuttgart, jucam pe zgură de o culoare albastru închis. În SUA zgura a fost mereu verde. Acest sport, ca toate celelalte, trebuie să progreseze şi acest lucru trebuie făcut cu ajutorul sportivilor, dar şi cu cel al audienţelor televiziunilor. Este indubitabil că, pe culoarea albastră, mingea se va vedea mai bine.
- E un argument doar pentru vizibilitate sau e ceva mai mult?
- În nici un caz nu vorbim aici depre cosmetică. Nu sîntem atît de nebuni încît să implementăm această reformă doar dintr-un capriciu sau ca o noutate pentru o singură zi. Cred foarte mult în acest proiect şi nu sînt primul care o face. În atletism, pistele încep să fie din ce în ce mai multe albastre, cum este cazul Stadionului Olimpic din Berlin. Atleţii concurează fără să joace o minge, dar se văd mai bine pe o pistă albastră.
- Sînteţi sigur că această schimbare va fi acceptată bine de publicul de la Madrid şi de telespectatori?
- Se va vedea mult mai bine, de asta sînt sigur. Vizibilitatea creşte cu 25-30 la sută. Obligaţia noastră este ca o finală pe care o pot juca sportivi de clasă mondială, ca domnii Djokovici, Nadal sau Federer, să aibă cea mai bună vizibilitate. În China ea poate fi urmărită de 300 sau 400 de milioane de oameni. În multe ţări, tenisul a devenit al doilea sport, după fotbal. Avem o responsabilitate faţă de toţi telespectatorii, cît şi faţă de acest sport.
- Sînt jucători care nu sînt de acord cu această schimbare, printre ei şi Rafael Nadal
- Nadal e un mare campion, care e cu picioarele pe pămînt. Unul dintre cele mai dificile lucruri pe care le-a reuşit Rafa e că a rămas un om, o persoană normală. În 50 de ani am văzut mulţi campioni care au rămas cu picioarele pe pămînt şi au ştiut să se adapteze la orice împrejurare, Laver, Santana, Emerson, Connors, Vilas, chiar şi Nadal. Presupun că domnul Santana, ca director al turneului va vorbi cu Rafa...
"Nadal va accepta pînă la urmă"
- Conceptul pe care-l propune Nadal este "respect pentru tradiţie". Cum vi se pare?
- Cred că vremurile se schimbă mereu, şi vorbim aici şi de tenis. Trebuie să menţionăm că vopseaua pe care o vom utiliza nu are componente chimice. E complet naturală. Şi pe lîngă vizibilitate se potriveşte mai bine cu decorul de pe Terenul Central.
- Cuvîntul "tradiţie " are greutate în tenis, domnule Ţiriac...
- Ascultă, cînd eu şi Ilie Năstase am cîştigat Roland Garros-ul, în 1969, am primit pentru acest lucru 100 de dolari. Sperăm ca în acest an să ridicăm valoarea premiilor la Madrid şi sperăm să depăşească 10 milioane de dolari, premiile de la feminin şi masculin. Timpurile se schimbă, ştiu, şi jucătorii merită mereu mai mult. Ce ne facem cu spectatorii, şi ei merită să li se dezvăluie mai mult şi în condiţii cît mai bune. Şi trecerea la albastru nu e nici o invenţie.
- Speraţi ca Nadal să accepte pînă la urmă?
- Chiar nu înţeleg de ce nu-i place lui Rafa culoarea albastră. Nu ştiu motivul. Alţii au încercat, Feliciano, Verdasco, Ferrer, şi le-a plăcut. Se simt bine, pe lîngă argumentele de vizibilitate şi cele ştiinţifice de care v-am vorbit. Îl apreciez pe Nadal, iar sportul mondial are nevoie de un produs ca el. Şi, peste toate, şi pentru că ştie să fie un om normal îl respect enorm. Cum am spus domnul Santana va vorbi cu Rafa, îi va explica motivele. Cred că Rafa le va accepta. În timp ce campionii apar şi dispar, acest sport e mereu în progres, iar Rafa Nadal e cineva necesar pentru acest progres.
- Cu dumneavostră se poate vorbi şi despre alte lucruri. Credeţi că Djokovici va rezista în ritmul în care joacă? Ne aflăm în faţa jucătorului perfect?
- Djokovici e un jucător mare, nu perfect. Niciodată nu am văzut un jucător perfect, nu-l cunosc. Cel mai aproape de perfecţiune este Federer. Acum este momentul lui Djokovici pentru că a ştiut să găsească o geometrie, o tehnică incomodantă pentru Nadal. Dar, mai devreme sau mai tîrziu, Nadal şi ceilalţi vor găsi antidotul pentru Djokovici.
"Lumea va fi încîntată cînd va vedea zgura albastră. Nimeni nu poate lupta cu ştiinţa, nici împotriva timpului"
Ion Ţiriac
{{text}}