Cadourile de sub brad, iluzie, dorinţă, speranţă, un strop de inocenţă. Pentru noi şi sportivii noştri
Ce brad frumos! Nu spun ca-n poveşti, ci ca-n revistele englezeşti de decoraţiuni (25 Beautiful Homes, spre exemplu, sînt acolo case în care pare că nu pot locui oameni normali, atît de dichisite sînt). Un brad bogat, înalt şi verde. Îi simţi mirosul aspru, înţepător pînă în adîncul plămînilor. Globurile rotunde şi mari sclipesc în toate culorile. Are şi daruri sub el, împachetate cu hîrtie lucioasă şi funde festive.
Uite o cutie mare, pătrăţoasă. Încap multe în ea, cît pentru cele patru fete la care trebuie să ajungă. Spade miniaturale de aur, un glob pămîntesc cu tot felul de steguleţe înfipte în el (inclusiv Forban şi Izvorani), un buchet de levănţică pentru Ana, apărători de firmă pentru Loredana, un set de table din fildeş pentru Simona şi o inimă mare cu numele Ancăi pe ea. Pentru campioanele mondiale pe echipe din 2010 şi 2011, anul următor va fi unul cu presiune şi intensitate teribile. Toată lumea aşteaptă de la ele aurul olimpic. Ele şi-l doresc şi sînt capabile să-l obţină. Mai rămîne de stabilit sincronizarea între cele două.
Alături e un pachet lunguieţ, îmbrăcat în albastru. Canoe mici, pagăi la fel, o aprobare de avansare pentru Alexandru Dumitrescu şi un contract de angajare pentru Victor Mihalachi, un bilet de cantonament pentru un loc unde există pistă de kaiac-canoe şi nu un rîu vioi. A, şi încă ceva! Un strop de roşu, bandane noi, identice, mica superstiţie a campionilor mondiali la canoe 2, care vor merge la anul la prima lor Olimpiadă. Lipsesc gelurile de duş, dar nu e o problemă, încă mai au din cele primite de la Dinamo.
Tot felul de cutiuţe. Un plic argintiu, elegant pentru Sandra Izbaşa, cu promisiunea că hematoamele vor dispărea ca atinse de bagheta magică şi că va putea ajunge la a doua ediţie de JO a carierei. Un chimono nou pentru Alina Dumitru, împăturit la milimetru, deşi la Londra ea îl va folosi tot pe cel vechi. O rolă de panglică aurie pentru Marian Oprea, care, desfăcută, măsoară fix 18,00 metri. Un filmuleţ cu săritura perfectă destinat lui Flavius Koczi, care durează cîteva secunde şi se reia încontinuu. O ţintă uriaşă pentru Alin Moldoveanu fiindcă acelea reale sînt atît de mici încît aproape nu se văd!
Ah, iată încă un pachet. Micuţ, portocaliu, miroase a lalele. Înăuntru sînt unghiile noi şi blînde ale lui Mihai Neşu, dorinţa frustă a unui om care înfruntă soarta dură cu seninătatea, luciditatea şi umorul care ne lipsesc celor mai mulţi dintre noi. Cum? S-a rătăcit pacheţelul? Era de sub alt brad? Nu contează, important e să ajungă la el. Crăciun fericit sper c-aţi avut cu toţii!
{{text}}