Lusitanul secolului, care a împlinit ieri 70 de ani, a avut un punct nevralgic: genunchiul stîng. A fost operat de şase ori
"Pantera neagră", "Perla neagră", "Regele". Pentru portughezi, Eusebio a fost un erou. Fotbalistul de artă, talentat şi eficace în acelaşi timp, care putea să joace şi de unul singur şi să cîştige astfel meciuri importante, decisive. Cu Benfica şi cu "naţionala" lusitană. Aşa a fost la Mondialul din 1966, cînd ar fi meritat să fie campion. A fost golgeterul turneului final din Anglia, cu 9 reuşite, dintre care 4 într-un singur meci: în "sferturi", contra revelaţiei Coreea de Nord, a fost 0-3 în minutul 25. Dar cele patru goluri consecutive marcate de Eusebio (5-3 la final) au întors jocul şi calificarea. Atunci, uimiţi de acest portughez de aur, englezii l-au inclus în Muzeul statuilor de ceară Madame Tussauds.
La 70 de ani, iată cinci anecdote despre "Pantera neagră":
1. "Răpirea secolului"
În 1960, puştiul de 18 ani de la Sporting de Lourenco Marques, din Mozambic, trebuia să ajungă în Portugalia pentru a semna cu Sporting Lisabona. Urma să se îmbarce pe un vapor cargo din actualul Maputo şi să călătorească mai multe săptămîni pe mare spre tărîmul visului său. În ultima clipă, un emisar al Benficăi a aflat de el şi i-a luat imediat bilet de avion. L-a aşteptat la aeroport şi, după patru zile, era jucătorul "vulturilor". Transferul a rămas în istorie drept "cea mai mare răpire din fotbalul portughez". A jucat 15 ani la Benfica.
2. Genunchiul de sticlă
Eusebio nu era cruţat de durii apărători ai anilor ’60-’70, care nu îl puteau opri decît faultîndu-l, de multe ori grosolan. Rezultatul: genunchiul stîng a devenit punctul său slab, cedînd de-a lungul timpului de 6 ori. Da. "O Rei" a fost operat de 6 ori la genunchiul stîng! Şi o dată la cel drept.
3. Tatăl era alb
Supranumele său era "Pantera neagră", însă tatăl lui Eusebio era alb. Laurindo da Silva a murit însă cînd era foarte tînăr. S-a îmbolnăvit de tetanos şi a dispărut la numai 31 de ani.
4. Juca fără să se antreneze
Spre finalul carierei, între două aventuri nord-americane, la Toronto şi Las Vegas, Eusebio a fost, în 1976, cîteva luni la Beira Mar, în prima ligă portugheză. La Aveiro nu venea însă decît în ziua meciurilor. Nu se antrena. Stătea la Lisabona, iar sîmbăta conducea 254 de kilometri spre oraşul echipei sale. Juca şi se întorcea acasă. A marcat 3 goluri în 12 partide.
5. Statul a interzis transferul
În 1964, cînd Eusebio avea doar 22 de ani, Inter Milano a făcut o ofertă astronomică pentru acele vremuri. Benfica n-ar fi refuzat, dar Guvernul portughez a spus "Nu". L-a anunţat că nu poate părăsi ţara şi, pentru siguranţă totală, i-a impus să urmeze stagiul militar. S-a transferat din Portugalia de-abia în 1975, la Boston Minutemen (SUA).
10 titluri de campion al Portugaliei a cucerit Eusebio cu Benfica
1 este numărul victoriilor finale în Cupa Campionilor: în 1962, Benfica – Real Madrid 5-3, două goluri Eusebio
7 titluri de golgeter al Portugaliei a adunat Eusebio în cei 15 ani la Benfica
520 de goluri a marcat Eusebio în cele 592 de partide jucate în carieră (la "naţională": 64 de meciuri, 41 de goluri)
Sărbători la spital
Sfîrşitul lui 2011 şi începutul noului an au fost dificile pentru Eusebio, internat de două ori în spital. O dată pentru pneumonie, petrecînd inclusiv Crăciunul pe patul de spital. Apoi, s-a întors după ce a acuzat dureri puternice în zona cervicală. Însă actualul ambasador al Benficăi şi al "naţionalei" Portugaliei, o figură cunoscută în lumea întreagă, şi-a revenit pentru a sărbători 70 de ani.
"Întreaga mea viaţă a fost dedicată fotbalului. Iar pasiunea a crescut o dată cu vîrsta"
Eusebio, legenda Portugaliei
"Eusebio a fost un creator de fotbal. Şi o persoană virtuoasă"
Alfredo di Stefano, legenda Spaniei
{{text}}