Real Madrid a reuşit pentru prima dată, după 4 ani de dominaţie blau-grana, să ia un avantaj considerabil faţă de marea rivală FC Barcelona, un fapt nemaiîntîlnit de cînd pe banca echipei se află Pep Guardiola.
Catalanii se află în faţa unei situaţii cu care nu au avut de-a face de multă vreme şi marea provocare este acum să remonteze diferenţa de puncte faţă de formaţia din capitala Spaniei. Guardiola şi jucătorii spun că nu se dau bătuţi, dar diferenţa de puncte apasă greu pe umerii catalanilor, mai ales în condiţiile în care Real Madrid arată o formă impresionantă.
1. Coşmarul punctelor pierdute în deplasare
28 de puncte cîştigate din cele 30 puse în joc în meciurile de acasă (93,3% eficacitate) şi doar 17 puncte din cele 30 din meciurile jucate în deplasare (56,6%). În actuala ediţie de campionat, Barça se transformă atunci cînd joacă departe de "Camp Nou". Dacă pe propriul teren e cea mai bună echipă din Primera (a cedat doar două puncte, în remiza cu Sevilla, şi are o medie de 4,3 goluri pe meci), Barcelona e de nerecunoscut cînd evoluează în deplasare: a cîştigat doar 4 dintre cele 10 partide disputate: Gijon (0-1), Granada (0-1), Bernabeu (1-3) şi Malaga (1-4). Remiza cu Villarreal a fost cea de-a 5-a, iar singura înfrîngere în actualul sezon a fost înregistrată la Getafe. În deplasare, Barça a marcat în medie 1,6 goluri pe meci.
Anul trecut, de exemplu, Barça a stabilit un record, cîştigînd toate partidele din turul de campionat (10 consecutive). Încă nu a fost găsită o explicaţie pentru "metamorfoza" suferită de echipa lui Pep.
2. Scăderea de formă a unora dintre jucătorii de bază
Două dintre schimbările făcute de Guardiola pe "El Madrigal" arată una dintre marile probleme ale Barcelonei. Unii dintre jucătorii cheie pentru formaţia catalană sînt în scădere de formă din cauza oboselii acumulate în ultimii 4 ani. Pep i-a înlocuit în ultimul meci pe Pique, introducîndu-l pe Alexis Sanchez, recuperat în mod miraculos. Chilianul se accidentase în meciul cu Real, returul din Cupa Regelui, şi i se recomandase o pauză de două săptămîni, dar sîmbătă a jucat 30 de minute.
Altă schimbare importantă a fost cea a lui Xavi. Cu 15 minute înainte de final, Thiago i-a luat locul. 0-0 pe tabelă, deşi Pep a schimbat de mai multe ori tactica în acest meci (a început cu o apărare de 3, a încheiat cu o defensivă formată din 4 oameni şi a schimbat poziţiile tuturor jucătorilor ofensivi). În ultimul sfert de oră a trebuit să renunţe şi la omul care impune ritmul echipei.
3. Messi şi greşelile comise de el
Nu e un lucru obişnuit ca Messi să se îndrepte către arbitru şi să protesteze. Reproşurile lui, în general, se limitau la scurte gesticulări. După prima repriză de pe "El Madrigal", însă, Leo s-a îndreptat către "centralul" Jose Antonio Teixeira Vitienes, fratele lui Fernando, cel care condusese cu o săptămînî înainte "El Clasico". A început să-i reproşeze anumite lucruri, în timp ce arbitrul îi făcea semn să se îndepărteze. A fost nevoie ca Puyol şi Valdes să intervină şi să-l ia pe Messi la vestiare pentru a evita un cartonaş galben pentru argentinian. "Niciodată nu vorbesc despre arbitri, dar unii sînt foarte îngîmfaţi. Încerci să vorbeşti cu ei şi te ameninţă că îţi arată cartonaşul. Cred că ar trebui să fie mai deschişi către dialog", a zis Messi, după ce şi-a recunoscut greşelile de pe teren: "Nu am judecat bine anumite faze". Nici arbitrii n-au făcut-o totuşi. Velasco Carballo nu a acordat două lovituri de la 11 metri pe "Mestalla". Messi n-a mai obţinut un penalty din 5 decembrie 2010.
4. Dificultatea de a găsi motivaţie în meciurile cu echipe mai slab cotate
Barcelonei nu-i lipseşte motivaţia în meciurile tari. În meciurile dificile, Barça prezintă cea mai bună versiune. Stau mărturie în ultimii ani cele două finale cu Manchester United, cea cu Santos la Mondialul Cluburilor sau repetatele victorii în faţa Realului, plus victorii în faţa unor echipe ca Valencia, Atletico, Sevilla, Bayern Munchen, Arsenal sau Lyon.
Relativa uşurinţă cu care a adunat triumfuri răsunătoare (13 trofee cîştigate în 16 competiţii şi o singură finală pierdută din 11 jucate) arată că Barcelonei îi plac marile provocări. Dar meciurile care ar trebui să fie mai uşoare îi dau cele mai mari bătăi de cap. Stau mărturie înfrîngerea cu Getafe, după ce Barcelona se impusese în faţa Milanului şi îşi asigurase locul 1 în grupele Ligii Campionilor, sau remiza înregistrată sîmbătă, după ce cu cîteva zile în urmă eliminase Realul din Cupa Regelui.
5. Un ianuarie teribil, un februarie şi mai dur
Realul a revenit sîmbătă după ce fusese condusă de Zaragoza cu 1-0, impunîndu-se cu 3-1, iar Mourinho le-a dat liber jucătorilor săi pînă marţi. Ăsta e avantajul, dacă se poate spune aşa, atunci cînd eşti eliminat din Cupă. Barça, în schimb, abia a avut o zi liberă, duminică. Guardiola nu-şi permite mai mult, pentru că echipa sa joacă miercuri, pe "Mestalla", turul din semifinalele Cupei Regelui. Pentru jucătorii blau-grana nu a existat pauză în ianuarie (doar cîteva zile libere în decembrie, de Crăciun, după ce cîştigaseră Mondialul Cluburilor în Japonia), ba au avut şi nişte dueluri crîncene, derby-ul cu Espanyol şi două "Clasico". În februarie, calendarul e şi mai dur. Trei titluri în joc: Cupa, campionatul şi Liga Campionilor. De menţionat, cele două deplasări complicate în Primera: la Osasuna şi la Atletico.
6. Numeroasele accidentări, mai ales ale jucătorilor ofensivi
Pentru Guardiola nu există scuze. Dar accidentările au lovit din plin în lotul pe care îl are la dispoziţie, mai ales în rîndul fotbaliştilor cu profil ofensiv. "Daunele" au fost atît de mari încît Pep a fost obligat să improvizeze în meciul cu Villarreal: Cei doi fundaşi laterali, Alves şi Adriano au urcat în bandă, în timp ce tinerii de la echipa a doua (Cuenca va semna un nou contract şi va fi jucătorul primei echipe începînd din această săptămînă, şi Tello, care a intrat pe final) erau unica sa alternativă.
În septembrie, Pep l-a pierdut pe Afellay, în decembrie a rămas şi fără Villa, Pedro a fost şi el accidentat (e out pentru meciul de miercuri!) şi nu a avut constanţa din alţi ani, Iniesta s-a accidentat din nou la bicepsul femural (3 leziuni de acest gen în ultimele 6 luni!), iar Alexis a suferit 3 accidentări diferite. Barcelonei îi lipsesc golurile lui Villa, generozitatea defensivă şi explozia lui Pedro pe atac, şi magia lui Iniesta.
7. Forma incredibilă a Realului: un egal şi două înfrîngeri
Egalul cu Santander şi cele două eşecuri (cu Levante şi, acasă, cu Barcelona) sînt singurii paşi greşiţi făcuţi de madrileni în campionat. Eficacitatea elevilor lui Jose Mourinho, care au adunat 15 victorii în ultimele 16 meciuri, după semieşecurile de la început, contrastează evident cu traiectoria lipsită de constanţă a catalanilor.
Mai mult, Mourinho nici nu are jucători accidentaţi, reuşind să-i recupereze şi pe Di Maria şi Khedira, care au pierdut "dubla" cu Barcelona din Cupă. După cîteva episoade tensionate pe "Bernabeu", unde fanii i-au fluierat pe Mourinho, dar şi pe superstarul Cristiano Ronaldo, atmosfera e din nou liniştită. Asta şi graţie faptului că Mourinho a ales să renunţe la tactica ultradefensivă folosită în alte meciuri cu Barcelona şi a mizat pe jucătorii foarte buni: Xabi Alonso, Ozil, Granero, Kaka, Benzema şi, binenţeles, Ronaldo. În campionat, Madridul e de neoprit.
{{text}}