“Un «macho» nu este cel care iese cu prietenii, ci acela care dispreţuieşte femeile”

De azi ai la toate chioşcurile de ziare, împreună cu Gazeta Sporturilor, cartea ”Bărbatul de azi explicat femeilor”. Sexologul francez Gérard Leleu, autorul cărţii, arată în ce fel partenerele pot scoate la lumină latura tandră şi grijulie a perechii lor.



Interviu realizat de Victor Popescu



Miercuri, 1 februarie, ”Gazeta Sporturilor” îţi oferă volumul ”Bărbatul de azi explicat femeilor”, în cadrul noii serii de psihologie practică publicată împreună cu Editura Trei. Medicul şi psihoterapeutul Gérard Leleu explică în ce fel pot fi ”îmblânziţi” bărbaţii ”macho”, apelând la partea lor feminină, bine ferecată înăuntrul sufletului. De asemenea, sexologul oferă câteva ponturi pentru îmbunătăţirea vieţii de cuplu.



- Bărbatul zilelor noastre, afirmaţi în cartea dvs., îşi redescoperă faţeta”feminină”, partea tandră. Dar asta nu-l face să pară mai slab?

- ”Noul bărbat” despre care vorbesc eu nu este un hibrid care mimează femininul, aşa cum o face un ”metrosexual”. Şi nu este nici un bărbat moale sau efeminat. Este un tip viril, ale cărui calităţi masculine (”animus”) sunt bine dezvoltate: are o forţă fizică şi mentală considerabilă, este curajos şi îndrăzneţ. Doar că îşi exercită această virilitate numai în anumite prilejuri: la muncă, pe terenul de sport, în expediţii sau când trebuie să-şi protejeze soţia şi copilul.

Pe de altă parte, ”noul bărbat” ştie foarte bine să-şi hrănească şi partea feminină a sufletului (”anima”), care se exprimă prin sensibilitate şi tandreţe în relaţia amoroasă, în grija pentru cei mici şi în compasiunea faţă cei apropiaţi. Altfel spus, omul noilor vremuri este un om complet şi îmbogăţit prin combinarea ambelor faţete ale sufletului său. În contrast, bărbatul ”macho” este o om ”pe jumătate”, de vreme ce-şi amputează partea feminină. În realitate, ”noul bărbat” este deja anunţat de oameni din vechime care au ştiut să îmbine forţa cu tandreţea şi dragostea: Iisus, Gandhi sau Sf. Vincenţiu (organizatorul primelor instituţii de caritate – n. red.)



- Cum rămâne cu bărbaţii ”macho”, cei care preferă să ”iasă cu băieţii” în loc să-şi plimbe soţia?

- Un ”macho” nu este cel care iese cu prietenii, ci acela care dispreţuieşte femeile, încearcă să le domine crezându-se superior, le clasifică în funcţie de relaţiile sexuale şi care îşi refuză partea sa feminină. Faptul că ieşi cu băieţii face parte din autonomia care trebuie să existe pentru fiecare parte din cuplu. Viaţa în doi are două aspecte: unul comun (cei doi locuiesc împreună, fac dragoste, au copii de care se ocupă, au proiecte comune) şi unul individual (fiecare îşi urmează programul şi proiectele personale, sociale, artistice, spirituale). Fiecare fiinţă are dreptul la colţişorul său privat. Doar astfel se va simţi dator să evolueze şi se va îmbogăţi, cu ce va aduce din afară, cuplul şi conversaţiile din interiorul acestuia, prevenind plictiseala şi uzura.



- În ce fel partenerele îşi pot ”îmblânzi” bărbaţii?

- Nu e deloc simplu să schimbi un bărbat, dar nici imposibil. Trebuie ca femeia să-şi dezvolte ”animus”-ul, adică să aibă iniţiativă, creativitate, autoritate. În acest fel, va deveni şi ea o fiinţă completă. Va refuza să se lase dominată. Va fi independentă, prin faptul că are un venit constant şi un permis auto. Pe lângă aceşti piloni de siguranţă, va încerca să-şi pună în practică puterea de convingere: îi va spune bărbatului că e un semn de progres dacă va fi mai atent la ea şi la copii, că puţină compasiune faţă de ceilalţi poate face lumea mai plăcută, că dacă-şi va stăpâni agresivitatea, va evita suferinţa şi stresul inutile, că valorile feminine permit îmbunătăţirea condiţiei umane.



- Cartea dumneavoastră include şi multe sfaturi de sexologie. Pentru un bărbat, care sunt cele mai iritante gesturi pe care partenera le poate face în cadrul relaţiei intime?

- Cum femeile sunt receptive şi intuitive, nu prea se întâmplă să facă lucruri enervante când fac dragoste. Dar este adevărat că fiecare dintre sexe nu cunoaşte decât ceea ce simte în interiorul corpului său, nu şi ce trăieşte celălalt. Printre lucrurile care pot fi deranjante pentru un bărbat, aş aminti: a sări pe penisul său, a-l masturba prea energic, a-i provoca dureri trăgând prea tare de frâul prepuţului, a-i atinge prea brusc mameloanele. Bărbaţii macho se simt agasaţi dacă sunt sărutaţi prea mult sau primesc mângâieri în exces. Dar aceştia se înşeală, pentru că săruturile şi mângâierile hrănesc cuplul, la felul cum soarele este sursa vieţii.



- Trăim astăzi vremuri de criză. De unde mai găsim resursele pentru tandreţe?

- Sigur că dacă ai probleme la serviciu, îţi pierzi jobul sau n-ai bani, inima nu-ţi mai stă la dragoste şi mângâieri. Dar trebuie să învăţăm să ne abstragem şi să trăim, ”aici şi acum”, secvenţe de iubire şi plăcere. De fapt, tandreţea şi voluptatea sunt cele care ne ajută să compensăm grijile şi să micşorăm cantitatea de stres şi de temeri. Şi aici nu este vorba doar despre un efect psihologic (te simţi iubit, susţinut, înţeles), ci şi de un efect fiziologic – mângâierile, sărăturile şi raporturile sexuale declanşează la nivelul creierului nişte hormoni (endomorfine, dopamină, oxitocină) care sunt cele mai bune antidoturi contra angoasei şi stresului.

Individul anxios care refuză schimburile de gesturi tandre, de fapt refuză cel mai bun tratament cu putinţă, mult mai eficace şi mai puţin toxic decât medicamentele, calmantele şi alcoolul. 



CV

Gérard Leleu este medic, sexolog şi este cel mai cunoscut terapeut de cuplu din Franţa. Este apreciat datorită sfaturilor rafinate, inteligente şi nonconformiste  din cărţile sale de succes, dintre care Editura Trei a mai publicat ”Tratat de mângâieri” şi ”Cum să fim fericiţi în cuplu. Între fidelitate şi infidelitate”.

COMENTEAZĂ AICI ARTICOLUL ŞI POŢI CÎŞTIGA PREMII!