Aşa explică directorul Şcolii Sportive deficienţa bazinului de 50 de metri, deşi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a plătit 2,14 milioane de lei, între 2007-2011, pentru lucrările de reabilitare la baza de nataţie de lîngă Gara Obor. Constructorul spune că vina aparţine contractantului, CSŞ 2 Bucureşti.
Veste bună pentru înotătorii de la CSŞ 2 Bucureşti: de anul acesta se vor pregăti în bazine noi. Dar există şi o veste rea, clasic pentru afacerile cu bani publici: supus lucrărilor de reparaţii capitale după circa 10 ani de paragină, bazinul de dimensiuni olimpice nu mai are acum lungimea regulamentară de 50 de metri, ci, în urma "modernizării", e mai scurt cu 40 de centimetri! Asta înseamnă că nu poate fi omologat pentru competiţii oficiale. Încă o mostră clară de cum se risipesc în acest sector banii publici pe lucrări de mîntuială, fără să-şi asume nimeni răspunderea.
Lucrare efectuată de un client al Ministerului Educaţiei
Pentru renovarea bazinului olimpic, dar şi a celorlalte trei bazine (unul de 25 m şi două pentru iniţiere) situate lîngă Gara Obor, Ministerul Educaţiei, Tineretului, Cercetării şi Sportului (MECTS) a alocat CSŞ 2 Bucureşti suma totală de 2.136.629,68 lei. Aproximativ 600.000 de euro, banii dirijaţi prin Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) în perioada 2007-2011. Aproape toată suma a intrat în conturile SC Maxim Art Construct SRL, o firmă bine înşurubată în sistemul MECTS, care şi-a adjudecat lucrarea prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).
"Nu-l putem omologa"
Directorul CSŞ 2 Bucureşti, Traian Marinescu, încearcă să mascheze situaţia. "Eu sînt în funcţie din 29 noiembrie 2010, iar lucrările au început în 2007, pe vremea fostului director, Nicolae Creţu, care a decedat. Bazinul arată bine, putem organiza şi concursuri, dar problema e că, din cauza celor 40 de centimetri mai puţin, nu pot fi omologate rezultatele şi eventualele recorduri! Nu ştiu ce s-a întîmplat. Mi-a povestit un muncitor care a lucrat la bazin că a fost adoptată o măsură de compromis, deoarece fondurile n-au fost suficiente la vremea respectivă. Acum nu se mai poate face nimic pentru a îndrepta situaţia".
Constructorul: "Am executat ce ne-a cerut beneficiarul"
Reprezentanţii SC Maxim Art Construct SRL nu se consideră însă vinovaţi pentru deficienţa bazinului şi fac trimitere spre contractant. "Societatea noastră a executat lucrările în conformitate cu prevederile proiectului de execuţie, pus la dispoziţia noastră de către beneficiarul lucrărilor", a precizat directorul tehnic al firmei constructoare, inginerul Valentin Dumitrescu.
FRN: "Bun doar pentru antrenamente şi concursuri de casă"
Secretarul general al Federaţiei de Nataţie, Ştefan Iamandi, susţine că, pe lîngă cei 40 de centimetri în minus, bazinul mai are o problemă pentru care nu poate fi înscris în circuitul competiţional.
"Are doar şase culoare, iar regulamentele prevăd ca bazinele de 50 de metri să aibă minimum opt culoare. Nu ştiu cum arată după reabilitare, dar dacă e mai scurt cu 40 de centimetri îl pot folosi doar pentru antrenamente şi concursuri de casă, neoficiale, între cluburi. Din ce ştiu eu, bazinul se încadra în standardele oficiale înaintea reparaţiilor. Oricum, 40 de centimetri contează foarte mult şi la pregătire. Concursurile din Bucureşti le organizăm la bazinul olimpic din Complexul Lia Manoliu, care are 10 culoare", a explicat oficialul FRN.
Firma e condusă de o femeie de 37 de ani: profit de 55.223 lei în 2010
SC Maxim Construct Art SRL a fost înfiinţată în 1999 şi e condusă de Marinela Cărămidă (37 ani). Firma are 34 de angajaţi, iar potrivit bilanţului depus la Ministerul Finanţelor Publice în ultimii trei ani a avut un profit brut raportat a fost într-o scădere semnificativă: 497.344 de lei (2008), 157.217 de lei (2009) şi 55.223 de lei (2010). Femeia de afaceri mai deţine şi un restaurant de lux în Bucureşti, împreună cu sora ei, Nicoleta Stroe (40 de ani).
"De ce costă 12 milioane de euro două bazine la Liceul Cuza?"
Bazinele de înot din România atrag în ultimii ani din ce în ce mai multe fonduri, iar sumele cheltuite provoacă deseori discuţii. Un exemplu îl reprezintă stenograma şedinţei Consiliului Local al Sectorului 3, din august 2011. "Doamna preşedintă, să ne spună şi nouă domnul director de la Direcţia de Învăţămînt, cum este posibil ca un bazin de înot şi unul de sărituri să coste 12.600.000 euro, care urmează să fie construit la Liceul Al. I. Cuza?", se întreba retoric consilierul Niţu Mihai.
"Sperăm ca anul acesta să inaugurăm noile bazine. Abia am racordat la curent trifazic staţia de pompare a apei. Mai avem nevoie de autorizaţii de funcţionare" (Traian Marinescu, director CSŞ 2 Bucureşti)
"Sînt dezamăgit că «rotiţele» sistemului se mişcă destul de greu. Avem proiect şi pentru acoperirea bazinului, dar nu mai sînt fonduri" (Traian Marinescu, director CSŞ 2 Bucureşti)
31 de milioane de euro a cheltuit Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale pentru construirea de bazine de înot în perioada 2009-2011
{{text}}