Sebastian Bodu, şeful ANAF în perioada 2005-2007, a demarat în 2006, înaintea procurorilor DNA, primele cercetări în domeniul transferurilor de fotbalişti: "Era ciudat că mai toate cluburile raportau profituri extrem de mici"
Sebastian Bodu s-a dovedit un personaj incomod pentru mulţi, inclusiv pentru prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu, care l-a demis de la şefia ANAF în 2007, pentru că şi-a permis să critice introducerea taxei de primă înmatriculare. Fostul şef al ANAF este însă şi cel care a deschis primele anchete în Dosarul Transferurilor.
- Domnule Bodu, ce implicare aţi avut în Dosarul Transferurilor?
- Am fost primul care a început să se intereseze de sumele pe care erau transferaţi jucătorii români în străinătate. Am văzut ce a apărut în Gazeta Sporturilor în 2006, despre banii dispăruţi în cazul transferului lui Bratu de la Rapid la Galatasaray, plus că aveam şi propriile mele bănuieli.
- Adică?
- Cluburile raportau profituri foarte mici la Fisc, deşi făceau transferuri la greu. Mi-a dat de bănuit asta. Era şi aroganţa celor din fotbal, faptul că se credeau stat în stat, că nimeni nu-i poate controla.
- Şi?
- Aşa mi-a venit ideea să demarez o anchetă administrativ-financiară. Pe baza tratatelor de dublă impunere pe care le aveam cu alte ţări, am solicitat organelor fiscale respective să afle ce sume plătiseră cluburile din ţările lor. Cînd am început să primesc documente, m-a frapat diferenţa mare dintre sumele raportate sau înregistrate în contabilitatea cluburilor din România şi cele care apăreau în contractele grupărilor din Europa. După aceea au început şi cei de la DNA ancheta lor. Am colaborat, le-am pus la dispoziţie tot ce aveam.
- Şi ce concluzie aţi tras atunci?
- Era, clar, vorba de evaziune fiscală, cu intenţie, nu din greşeală! De aceea mi-e foate greu să înţeleg cum de s-a ajuns la această soluţie, ca toţi cei inculpaţi în acest dosar să fie achitaţi în primă instanţă, de Tribunalul Bucureşti. Nu ştiu probatoriul, n-am date despre proces, dar eu ştiu ce vedeam negru pe alb. Diferenţe foarte mari între sumele prin care jucătorii erau cedaţi unor offshore-uri şi cele cu care erau vînduţi imediat în străinătate. Plus că nici banii care ajungeau în ţară nu erau toţi înregistraţi în contabilităţile cluburilor.
- Cum se face că nici FRF, care pierduse cîteva sute de mii de euro din aceste transferuri, nu s-a constituit în parte vătămată?
- Nu ştiu ce e şi la FRF, dar nu sînt ei între ei acolo?!
- Credeţi că dacă rămîneaţi la ANAF reuşeaţi să faceţi mai mult decît DNA-ul?
- Nu cred, sînt sigur! Măcar îi făceam pe mulţi să plătească, aşa cum a făcut-o şi Gică Popescu, implicat în acel dosar. Aş fi clarificat multe probleme dacă rămîneam în funcţie. Dar aşa a fost să fie, premierul Tăriceanu m-a demis, am ajuns europarlamentar şi, recunosc, îmi place foarte mult ceea ce fac acum.
- Cum credeţi că se va încheia pînă la urmă Dosarul Transferurilor?
- Chiar n-am idee, dacă la prima instanţă s-a dat achitare generală. Eu ştiu doar ce am văzut în acele documente. Şi rămîn ferm: era vorba de evaziune fiscală!
{{text}}