Din Ucraina, antrenorul lui Şahtior se întreabă "cum de un lider care are avans de cinci puncte poate pierde la o asemenea diferenţă în România".
Ieri dimineaţă, la ora 10:47 fix, Mircea Lucescu era acasă, la Doneţk, meditînd la două meciuri în acelaşi timp: succesul său, 2-0 în derbyul cu Dinamo Kiev, care îl propulsează pe locul 1, dar, la egalitate de puncte, şi spre barajul pentru titlul de campion cu marele său rival din Ucraina, şi acest 5-0 incredibil al Rapidului antrenat de fiul său Răzvan pe terenul liderului, CFR Cluj.
- Bună ziua, ce face un antrenor fericit?
- (Rîde) Stă în pat. Avem zi liberă şi sîmbătă am rămas pînă tîrziu în faţa televizorului să văd meciul de la Cluj.
"Sentiment de abandon"
- Cum a fost posibilă o victorie de asemenea dimensiuni?
- Oho, dacă Rapidul ar fi jucat mereu aşa, ar fi fost uşor campioană. Totul e să-ţi îndepărtezi de pe scoarţă ideea de a cîştiga cu orice preţ, acea presiune exterioară cu care jucătorii de la Rapid nu sînt obişnuiţi şi pe care doar o mare echipă, ca Barcelona, Real sau chiar ca Şahtior, o poate suporta. Altfel, la un club care tinde spre performanţă, pe acest fond de presiune artificială, frustrarea poate duce la un sentiment de abandon pentru fotbalişti.
- Ce s-a modificat la Rapid?
- Mi-a plăcut ce a spus Răzvan. "Trăim de la meci la meci". Această filosofie e bine venită pentru băieţii lui. Jocul e acelaşi, dar s-a schimbat abordarea, ţine de psihologie. Atunci cînd joci într-o atmosferă încărcată, cînd fanii te înjură, tremură chiloţii pe tine. Nu poţi să dai o pasă, cea mai uşoară pasă ţi se pare cea mai grea. Ştiu cum e, am jucat şi eu mult timp. Acum, eliberaţi de presiunea rezultatului, le-a ieşit totul la Cluj.
"M-a surprins negativ Paszkany"
- Mai poate cuceri Răzvan titlul?
- Să nu vorbim de titlu... Rapid a fost cea mai pedepsită echipă! La Tîrgu Jiu s-a dictat penalty împotrivă, dar la Galaţi, apoi, nu i s-a dat şi ei penalty la o fază similară...
- Despre CFR?
- Îţi spun: un mare, foarte mare semn de întrebare planează asupra calităţii campionatului nostru, dacă liderul care are un avans de cinci puncte poate pierde la o asemenea diferenţă acasă. Şi ar mai fi ceva.
- ?
- M-au surprins mult, şi negativ, declaraţiile patronului lor, Paszkany, înaintea acestui meci.
- Acelea din Gazetă?
- Da, despre antrenor. Că nu-i este şef, că îl poate schimba oricînd... Sînt detalii de subtilitate. A încercat să creeze presiune, exact cum a făcut şi Copos. A greşit.
- Vorbiţi foarte mult de această presiune...
- Presiunea nu trebuie să vină din exterior, de la conducători, presiunea trebuie să emane din interior, din echipă, din grup, de la jucători. Pe ai mei, la Şahtior, îi învăţ mereu să-şi impună propria presiune, să trăiască în ea, să fie o permanentă sursă de încredere, de siguranţă, de motivare, să dea acestei presiuni un aspect pozitiv. Dar cei care-i înconjoară la club, liderii, au obligaţia să păstreze o atmosferă potrivită.
"Nu m-am gîndit că aş putea primi un pumn"
- Să trecem la Şahtior şi la 2-0 cu Dinamo Kiev. În minutul 41 a fost o busculadă generală pe marginea terenului şi eraţi în mijlocul incidentelor, încercînd să-i calmaţi pe toţi. Nu v-a fost teamă? Nu forţaţi prea mult jocul cu inima?
- (Se amuză) Nu mi-e frică. Am inimă puternică, rezistentă. După ce Garmaş, jucătorul lui Dinamo, a ieşit de pe teren fără acordul arbitrului, a luat al doilea "galben" şi a fost eliminat, antrenorul lor, Semin, a ţîşnit excitat în faţa băncii noastre şi ne-a spus cuvinte urîte. Iar eu, ştiind că am un secund, pe Spiridon, foarte impulsiv, nu voiam să se întîmple altceva. Am vrut să-i potolesc. Nu m-am gîndit nici o clipă că aş putea primi un pumn. Oricum, nu există probleme de curaj la mine. Să-ţi povestesc ceva.
Cum a salvat un fan bătut la meciul cu Anderlecht
- Vă ascult.
- Imediat după Revoluţie, în '90, la semifinala Cupei Cupelor cu Anderlecht de pe "23 August", am observat la un moment dat în tribună o bătaie între suporteri. Unul era lovit rău şi am fugit de pe teren. A ieşit pe la tunel, m-am dus în tribună şi l-am salvat pe cel bătut. Apoi m-am întors pe bancă.
- Vi s-a părut ciudată starea de tensiune de la kieveni?
- Deloc. De trei ani nu cîştigă nimic, cu excepţia Supercupei din 2011. Şi sînt nervoşi, Dinamo Kiev e club puternic, cu investiţii mari, aşteaptă rezultate.
- Aţi discutat aprins cu Şevcenko.
- I-am spus că băiatul lor, Garmaş, a greşit, a fost o eliminare corectă. Iar noi oricum jucam mai bine. După meci, s-a întors la mine, mi-a strîns mîna şi a recunoscut că am fost mai tari ca ei.
- Ce le-aţi zis jucătorilor la pauză? Urma o repriză de 11 contra 10.
- Trei lucruri importante pot apărea după o eliminare: adversarii sînt de obicei mai motivaţi în inferioritate, iar la noi, cu un om în plus, exista pericolul relaxării. Şi ne-am fi putut grăbi să dăm gol, uitînd de stilul nostru. Le-am atras atenţia, însă exact asta s-a întîmplat. După pauză, în primele minute ne-am repezit în atac. Am ieşit pe margine şi am urlat la ei: "Amintiţi-vă ce-am vorbit!". Îi măcinăm prin pase, nu prin driblinguri. Aşa i-am şi învins.
"I-am mai bătut o dată la baraj, a înscris Marica"
- Dacă rămîneţi la egalitate de puncte, ca acum, va fi baraj la titlu cu Dinamo Kiev. Aţi mai avut un "meci de aur" în 2006.
- Atunci, în ultima etapă a sezonului, am jucat la Kiev şi ne-au condus cu 2-0 în prima repriză. "Distrugem tot ce am clădit împreună!", am tras alarma. Şi am făcut 2-2. Patru zile mai tîrziu, la Krivoi Rog, am jucat "meciul de aur". A înscris Marica primul gol, ne-au egalat, iar Aghahowa ne-a adus titlul în prelungiri. Atunci, Raţ a jucat ultimele zece minute cu ruptură musculară. Sper ca şi acum să ajungem la "meciul de aur" şi să cîştigăm.
"Sînt foarte mulţumit de Raţ"
- Apropo de Raţ. De ce a rămas pe bancă acum?
- Pentru că fac un turn-over la echipă. Rotesc jucătorii. Răzvan se pregăteşte foarte bine, a fost excelent la ultimele două meciuri, a pasat decisiv la trei goluri, dar cu Dinamo Kiev l-am ales pe Şevciuk, sînt obligat în campionat să folosesc patru ucraineni. Raţ înţelege această competiţie şi sînt mulţumit de el, n-am nici un motiv să nu-l apreciez. Sînt corect şi faţă de Răzvan, aşa cum sînt cu toţi. Însă acest permanent război sportiv dintre jucători ţine echipa în priză. Iar victoriile păstrează starea de spirit.
- Într-un interviu, căpitanul Srna spune că sînteţi nu doar cel mai bun antrenor din cariera lui, ci şi un prieten, un om cu inimă mare.
- La mine, duritatea e aparentă. Pentru că fac totul pentru fotbalişti. Ei simt ajutorul meu, simt că le sînt aproape, chiar dacă nu le sar în spate de bucurie la goluri şi chiar dacă mai urlu la ei. Dacă eu nu am dreptul să-i mai cert după o viaţă de antrenorat, şi e mereu spre binele lor, atunci cine are acest drept? Cuvintele lui Srna şi mesajul primit de la Jadson, cînd a plecat la Sao Paulo, iar eu eram în spital după operaţie... Recunoştinţa lui faţă de mine pentru perioada Şahtior mi-a mers la suflet. Acestea sînt relaţiile mele cu jucătorii.
Două goluri după pauză
Sîmbătă, Şahtiorul lui Lucescu a învins-o cu 2-0 acasă pe Dinamo Kiev, meciul fiind decis în minutul 41. Cînd Garmaş, mijlocaşul oaspeţilor, a vrut să tragă de timp şi a ieşit de pe teren fără acordul arbitrilor. Al doilea "galben", eliminare. În repriza a doua, "minerii" au înscris de două ori, prin Alex Teixeira (55) şi Rakiţki (81, foto), iar Şahtior a trecut pe primul loc, la golaveraj.
"La un club care tinde spre performanţă, ca Rapid, pe un fond de presiune artificială, frustrarea poate duce la un sentiment de abandon pentru fotbalişti. Acum s-au eliberat de presiune" (Mircea Lucescu, antrenor Şahtior)
"La Şahtior, îmi învăţ jucătorii să-şi impună propria presiune, să trăiască în ea, să fie o permanentă sursă de încredere, de siguranţă, de motivare" (Mircea Lucescu, antrenor Şahtior)
"Meciul de baraj pentru titlu e o adevărată finală şi cred că e mai corect aşa, să se decidă campioana la egalitate de puncte. Chiar dacă noi, acum, am fi avut titlul" (Mircea Lucescu, antrenor Şahtior)
"Sîmbătă, după partidă, Şevcenko s-a întors la mine, mi-a strîns mîna şi a recunoscut că am fost mai tari ca ei" (Mircea Lucescu, antrenor Şahtior)
"La mine, duritatea e aparentă. Pentru că fac totul pentru fotbalişti. Ei simt ajutorul meu, simt că le sînt aproape, chiar dacă nu le sar în spate de bucurie la goluri şi chiar dacă mai urlu la ei" (Mircea Lucescu, antrenor Şahtior)
13 mai este data cînd Lucescu, Raţ şi Şahtior joacă meciul de baraj pentru titlu cu Dinamo Kiev, dacă egalitatea la puncte se păstrează în ultimele 4 etape
67 de puncte are Şahtior, la fel ca Dinamo Kiev: golaverajul superior (Ă52-Ă40) şi avantajul meciurilor directe (2-0 şi 0-0) nu contează; se dă baraj pentru titlu
2,57 este media de goluri marcate de echipa lui Mircea Lucescu (67 de reuşite) în acest campionat
6 ar fi numărul titlurilor lui "Il Luce" în Ucraina dacă va fi campion şi acum (2005, 2006, 2008, 2010, 2011, 2012)
{{text}}