Bătaia aplicată lui Lucian Bute la Nottingham, prin care a redevenit campion mondial IBF la supermijlocie, l-a făcut pe Carl Froch să se creadă ”cel mai tare din parcare”. Boxerul britanic este convins că performanţele sale le depăşesc pe cele ale conaţionalilor săi care au luptat de-a lungul vremii la aceeaşi categorie, Joe Calzaghe, Chris Eubank şi Nigel Benn.
În declaraţiile acordate pentru BBC, Froch a zis: "Dacă mă întrebi cum mă compar cu ei, ţi-aş spune că i-am eclipsat, i-am depăşit. Atît e de simplu! Am avut parte de opt meciuri tari, toate pentru titluri mondiale. Trebuie să fiu pus la acelaşi nivel cu ceilalţi pugilişti mari din categorie. Cînd lumea se va uita în urmă la cariera mea vreau să spună că sînt un boxer care s-a luptat cu toată lumea: «Carl Froch este o legendă şi atât de mult îl respectăm»”.
Ca o comparaţie, Joe Calzaghe a oprit seria de partide fără înfrîngere a lui Chris Eubank în 1997. Pînă la retragerea sa din 2009 a disputat 46 de meciuri în care nu a pierdut nici un meci.
Carl Froch susţine, totodată, că victoria contra lui Bute nu se compară cu cea obţinută de Calzaghe în 2006 împotriva lui Jeff Lacy, care era de asemenea favorit după ce venea din postura de deţinător al titlului IBF: "Nu vreau să îi iau din merite lui Calzaghe, dar Jeff Lacy era foarte supra-apreciat. Jermain Taylor s-a folosit de Lacy pentru un meci de pregătire înainte să mă întîlnească pe mine, iar el nici măcar nu a prins gongul de final în faţa mea. Jeff nu a putut evolua la un nivel ridicat, iar Joe a arătat cine era de fapt acest Lacy”.
În schimb, ”Lucian Bute este un mare boxer, era neînvins în 30 de partide şi avea 24 de victorii prin KO. Voi intra în cărţile de istorie şi lumea îşi va aminti de mine întotdeauna, nu cum s-a întîmplat cu alţi luptători, care s-au retras neînvinşi. Cifra zero din dreptul înfrîngerilor nu reprezintă nimic. Într-o singură luptă am trecut de la momentul în care mă puteam retrage la cel de om al zilei, cel mai bun dintre toţi. Dar ştiam asta deja”.
{{text}}