"Luce", deranjat de jocul Ucrainei şi de faptul că Blohin a folosit 5 titulari de la Dinamo Kiev, la 0-2 cu Franţa, atacă şi alte subiecte: povestea cu Guardiola la Şahtior, cea mai lungă vacanţă şi ofertele pe care continuă să le primească la 67 de ani.
Sîntem pe una dintre numeroasele terase ale Doneţkului, un oraş plin de restaurante, de spaţii verzi şi de statui cît casa. Ori chiar mai mari. Dialogul se întrerupe des, fiindcă Mircea Lucescu e asaltat pentru poze şi autografe de fanii ucraineni. Supărarea suporterilor după 0-2 cu Franţa trecuse.
Oferta de la ambasadă
Telefonul, de fapt telefoanele, fiindcă antrenorul lui Şahtior are două, sună cam la două minute. Pe display îi apare un număr al ambasadei noastre la Kiev. "Alo?... Ce să devin? Ha, ha, nu pot să cred!... Şi ce dacă am studii economice? Hai, fiţi serioşi, n-am nevoie eu de aşa ceva! Eu n-am vrut să fiu nici general, nici chestor, nici ambasador economic... Fotbal, atît am ştiut... Bine, bine, bună ziua!".
Lucescu sesizează curiozitatea şi explică: "Erau de la ambasadă, cică vor să mă facă nu ştiu ce fel de consilier pe probleme economice, pentru că m-am implicat în multe proiecte şi că am terminat ASE-ul. Nici n-am înţeles prea bine ce înseamnă asta, pentru că nu mă interesează. Asta mi-ar mai trebui, să mă apuc la 70 de ani de «probleme economice»".
Nu chiar la 70, peste o lună şi jumătate Mircea Lucescu va împlini 67 de ani.
- Ce credeţi, mai are Ucraina şanse la calificare?
- M-am enervat cumplit! Am şi plecat după pauză cu Franţa. Nu poţi să joci cu 5 titulari de la Dinamo Kiev, care e locul 2 în campionat! Şi să o faci de asemenea manieră defensivă. "Donbass" nu e obişnuit cu aşa ceva. Iar o echipă cum e Franţa te taxează imediat. Şi de-ai şti cît de mult am vorbit cu băieţii mei de la Şahtior chemaţi de Blohin! Le-am spus că acest turneu final găzduit de ţara lor e o ocazie unică. Poate nu întîmplător Piatov, singurul titular de la noi, a scos cel puţin trei goluri.
Amintiri cu Fred şi Barney
- În primul cantonament vă vor lipsi mulţi jucători.
- Fără 11 internaţionali vom fi în Austria. Dar o să iau 5 tineri de la Academie, de fapt în fiecare an fac asta, iau mereu tineri jucători în cantonamente. E important să simtă atmosfera, să cunoască fotbalişti pe care îi pot avea drept modele. Vom sta la Going, aproape de Kitzbuhel, la un complex, Stanglwirt se numeşte, incredibil. Totul e natural acolo. Pînă şi ramele televizoarelor sînt din lemn, ba chiar şi telefoanele din cameră sînt tot din lemn. E ca în filmul ăla de desene animate...
- ?
- Ăla, măi, şi tu l-ai văzut în copilărie, dar era cu epoca de piatră. Cum îi chema pe ăia doi?
- Ah, Fred şi Barney!
- Aşa, numai că acolo era cu piatră, aici totul e cu lemn. Din restaurante, fiindcă e un complex, nu un singur hotel, vezi cum se mulg vacile pentru laptele proaspăt comandat de clienţi sau cum călăresc copiii pe ponei. Şi totul e învelit în verdeaţă. Apoi vom merge în Elveţia.
"Aş lua-o pe Neli, bagajele şi de la capăt!"
- Ce vă mai motivează la "70 de ani"?
- Succesul. Spunea cineva că gloria e fascinantă şi dacă ai şti că te apropie de moarte. Pe mine mă fascinează fiecare obiectiv realizat. Problema nu e la mine, fii cuminte! Am trăit atîtea în cariera mea, am învăţat enorm şi am analizat enorm, încît eu nu-mi mai pot produce probleme. La jucători există acel pericol al plafonării, datorat succesului. În ultimii 3 ani am cîştigat totul. 3 titluri consecutive, de două ori eventul campionat - Cupă şi două Supercupe ale Ucrainei. Plus calificarea în "sferturile" Champions League, pe care eu o consider, pentru o echipă din Est, comparabilă cu cîştigarea competiţiei. Nu te poţi compara, ca forţă, ca buget, ca influenţă cu marile cluburi care fac asta de 40 sau 50 de ani.
- Nici Guardiola nu s-ar putea compara?
- Ha, ha, nu ţi-a ieşit Guardiola din cap! L-am întrebat, măi, pe preşedinte ce e cu Guardiola. Mi-a spus că Serghei Palkin, care e managerul general al lui Şahtior, a fost în Croaţia, la Dubrovnik. Acolo, într-un restaurant, s-a întîlnit cu Guardiola, s-au salutat şi asta a fost! Eu nu cred că el ar veni la Şahtior, dar m-aş bucura ca după mine să vină un tehnician ca el. Înseamnă că ar avea încredere într-un club la care şi eu am construit cîte ceva.
- Şi în banii lui Ahmetov, nu?
- Cîţi bani i-ar putea oferi?
- S-a scris de o ofertă de 14 milioane de euro.
- Nu cred. Nu cred că i-ar putea da banii ăştia. Şi nu cred totuşi că el ar veni aici.
- Dar în Qatar de ce s-ar fi dus? S-a scris că a fost la un pas să accepte oferta arabilor. Financiar, nu era diferenţă.
- Bine, măi, am 8 ani aici şi încă unul de contract. O să vină Guardiola, eu îmi voi lua bagajele şi pe Neli şi vom pleca în altă parte. Nu va fi uşor să o iau de la capăt, dar niciodată nu mi-a fost.
- Aveţi oferte?
- N-ai auzit ce am vorbit adineauri? Erai în maşină.
- Am auzit, dar n-am înţeles. Aţi vorbit în italiană ceva despre locul 6 din Anglia.
- Nu era despre locul 6, ci despre primele 6 locuri. (Rîde) Mai bine că n-ai înţeles.
Venind spre terasa unde am făcut interviul, Mircea Lucescu a fost sunat de cineva din Italia. Sau de un vorbitor de italiană. Punînd cap la cap detaliile, deduc acum că era vorba de un impresar care l-a întrebat dacă ar fi dispus să antreneze la anul în Anglia. Lucescu a răspuns ceva de genul: "Cunoşti condiţiile şi pretenţiile mele. Doar o echipă din primele 6 locuri". Da, probabil că atunci cînd va pleca de la Şahtior, Lucescu nu va rămîne pe drumuri.
- Cum îi motivaţi pe jucători în continuare?
- Spunîndu-le că urmează cel mai greu campionat. Că adversarii vor vrea să ne învingă şi să ne detroneze. Că nu mai e doar Dinamo Kiev, e şi Metalist Harkov, e şi Dnepr. Toţi s-au întărit şi se întăresc în continuare. Dnepr a dat pe Giovani vreo 10 milioane. Juande Ramos, care e antrenor acolo, are un nume mare şi buget pe măsură. Aşa că nu mai scrieţi voi ce uşor îi e lui Lucescu să cîştige cu banii lui Ahmetov şi într-un campionat ca al Ucrainei!
În primul an a fost antrenor, pedagog, ziarist
- Ce campionat e în Ucraina?
- Uitaţi-vă la rezultatele echipelor ucrainene în Cupa UEFA! Aşa, din afară, ce uşor pare totul! Mai ales cînd încep să vină rezultatele. Cînd am venit aici, în 2004, Şahtior luase un titlu în 10 ani. Clasamentul era bătut în cuie: 1. Dinamo Kiev, 2. Şahtior. În primul an am fost de toate: antrenor, pedagog, preşedinte, ziarist. Mă certam cu arbitrii, să vadă că există presiune, să vadă că lucrurile s-au schimbat. Am cîştigat titlul cu 7 sau 8 puncte avans faţă de Kiev. Nu se mai pomenise aşa ceva!
- Ce aţi făcut în vacanţă?
- N-am mai avut atîtea zile libere de nu mai ştiu cînd! Am stat în Bucureşti, am rezolvat destule probleme, m-am văzut cu prietenii. Am fost cîteva zile în Italia tot pentru aşa ceva. Şi cîteva zile la Paris cu Neli să revedem un oraş şi nişte lucruri dragi. Eu nu pot să stau locului. Mi-ar fi imposibil să mă duc pe o plajă exotică şi să lenevesc o jumătate de zi sub o umbrelă!
Iar sună telefonul. De data asta răspunde. "Da! ... La cît e operaţia? Mîine sau azi? Imediat sun, staţi liniştit, îmi cunosc soţia". ... "Alo, Neli? Trimite, dragă, omului banii! Mîine e operaţia!". Dau să întreb despre ce e vorba, deşi e clar că despre o sumă de bani necesari pentru operaţia cuiva. "Nu e, dragă, problema ta! Cineva mi-a solicitat un ajutor. Atîta tot". "Bine, dar...". "Nici un «dar», nu e problema ta!".
"Succesul mă motivează. Spunea cineva că gloria e fascinantă şi dacă ai şti că te apropie de moarte. Pe mine mă fascinează fiecare obiectiv realizat" (Mircea Lucescu)
"Eu nu cred că Guardiola ar veni la Şahtior, dar m-aş bucura ca după mine să apară un tehnician ca el. Înseamnă că ar avea încredere într-un club la care şi eu am construit cîte ceva" (Mircea Lucescu)
"N-am mai avut atîtea zile libere de nu mai ştiu cînd! Dar eu nu pot să stau locului. Mi-ar fi imposibil să mă duc pe o plajă exotică şi să lenevesc o jumătate de zi sub o umbrelă!" (Mircea Lucescu)
"Obiectivul numărul 1 al toamnei la Şahtior va fi să ne luăm revanşa în Champions League pentru sezonul trecut. Vrem o nouă calificare din grupe" (Mircea Lucescu)
14 trofee a cucerit Mircea Lucescu în 8 ani la Şahtior; printre ele, 6 titluri, 4 Cupe ale Ucrainei şi o Cupă UEFA
{{text}}