Campioana mondială s-a reîncoronat regina Europei, anihilînd o Italie răpusă de accidentări şi ajunsă la capătul puterilor, norocului şi inspiraţiei. Tiki-taka a strălucit, iar Casillas a închis poarta.
Hitul lansat în oraşul lui Walesa a ajuns pe afişul galei laureaţilor în capitala Ucrainei. Dacă acum trei săptămîni, la Gdansk, era numai testul de capacitate în grupă sau ruleta fără morţi (cu doi răniţi cum îi place lui Buffon!), aseară, la Kiev, nu mai putea fi loc de recurs. Spaniolii sînt aceiaşi din grupă, la fel sistemul. Del Bosque, tot fără vîrf: nici Torres, nici Llorente.
VIDEO: Vezi aici rezumatul meciului!
Joacă Cesc, e strategia cîştigătoare! Cameleonii italieni, în schimb, au crescut. Au schimbat trei piese şi modulul. Nu mai e 3-5-2. Dispar Maggio, Giaccherini şi Motta, De Rossi nu mai e stoper, Prandelli confirmînd formula din "sfertul" cu Anglia.
Chiellini, alegere greşită
Scenariu deja vu. La fel ca în grupă, ibericii au mai mulţi fani în tribune. Implacabil şi posesia. Startul le aparţine. Jumătatea azzurra e brăzdată de multe pete şi dîre roşii.
Seamănă cu prologul bătăliei cu panzerele. Fabregas îşi calibrează tirul, dar glonţul şuieră puţin peste ţintă. Italienii nu mai au baftă şi a doua ocazie naşte golul. În cel mai pur stil tiki-taka. Buffon e prizonier în "Triunghiul Bermudelor" Iniesta-Cesc-Silva: 1-0. Scînteia ce aprinde finala. Azzurrii răbufnesc şi produc pericol din faze fixe. Casillas e însă tot mai aproape să bată şi recordul lui Zoff.
Defensiva italiană, lentă, tremură teribil la raidurile viteziştilor roja. Chiellini e veriga slabă. Accidentarea îl ajută pe Prandelli. Era nevoie de un lateral "de meserie", Balzaretti. Terenul îşi modifică înclinarea. Posesia se mută la Pirlo&Comp.
Cassano parcă vrea să-şi plătească poliţele de la Real, numai că Iker rămîne numărul 1 şi scoate tot. Spaniolii fac presing sus şi menţin tridentul ofensiv strîns. Pîndesc o eroare pentru un contraatac nimicitor. Pornită dintr-o degajare a lui Casillas, conexiunea Xavi-Alba torpilează şi banda lui Abate, după o cursă de 50 de metri a noului fundaş stînga al Barcei. 2-0. Prima victorie după 92 de ani?
Ghinion Motta, marş iberic!
Ce poate inventa squadra la vestiare ca să nu rupă tradiţia? "Sono piu forti loro", titrează Gazzetta dello Sport în pauză. Prandelli mai speră. N-a uitat cine a deschis scorul la Gdansk: Di Natale, unicul naş al lui Casillas la acest turneu. Toto (în ofsaid?) e aproape să repete isprava, dar "portarul de aur" se opune magic.
Înainte, Fabregas irosise mingea de meci şi Bonucci făcuse apoi un henţ sinucigaş. Proenca îl iartă. Sinucigaşă e "inspiraţia" lui don Cesare. Intră Motta, ultima înlocuire, şi după doar 5 minute face ruptură musculară. Mai e jumătate de oră şi Italia rămîne în zece oameni, expusă unui taur însetat de trofee!
Azzurrii amînă titlul aşteptat de 44 de ani. Nimic nu mai poate împiedica Spania să facă tripla istorică, Euro-CM-Euro! Torres şi Mata au răsucit doar pumnalul în inima unei Italii muribunde.
"S-a văzut de la început că spaniolii sînt mai proaspeţi. N-am avut timpul necesar pentru a ne recupera şi, după ce-am primit gol, n-am mai putut reveni" (Cesare Prandelli, selecţioner Italia)
"N-am avut nici o şansă, ne-au fost cu mult superiori şi nu putem avea regrete. Spania are o valoare inestimabilă" (Gianluigi Buffon, căpitan Italia)
"A fost primul meu turneu final. Încă nu-mi vine să cred că am cîştigat. Gîndurile mele se îndreaptă spre cei dragi şi spre oamenii care m-au ajutat" (Jordi Alba, fundaş Spania)
"Italienii au suferit şi s-au clătinat după primul gol. Al doilea i-a dărîmat definitiv. Am făcut fericit un popor întreg" (Vicente Del Bosque, selecţioner Spania)
"Am făcut istorie şi acum trebuie să savurăm momentul. Mi-a lipsit mult pasa în profunzime, dar în seara asta mi-au intrat două" (Xavi, mijlocaş Spania)
"E un triumf al talentului, al celor care au crescut jucători şi al selecţionerului care a dat continuitate grupului şi a făcut retuşurile necesare" (Iker Casillas, căpitan Spania)
3 titluri continentale are Spania: 1964, 2008, 2012. Ibericii i-au egalat pe nemţi, care au cîştigat trofeul în 1972, 1980 şi 1996
100 de victorii are Casillas acum la "naţionala" Spaniei (137 selecţii). Record mondial!
64.000 de spectatori au fost aseară în tribunele stadionului Olimpic din Kiev
40.000 de spanioli au urmărit finala de aseară în centrul Madridului, pe ecrane-gigant
ALTE ŞTIRI DESPRE FINALĂ:
Naşu' în spatele lui Monti
Mircea Sandu a fost aseară la finală şi a primit un loc excelent în loja VIP. Preşedintele FRF (foto 3) a stat în spatele premierului italian Mario Monti şi a secretarului general UEFA, Gianni Infantino.
Chiellini, recidivă
Pentru Giorgio Chiellini, finala s-a încheiat în minutul 21. După ce l-a "scăpat" pe Fabregas la faza golului de 1-0, marcat de Silva, fundaşul juventin a cedat şi fizic. I-a recidivat o mai veche leziune musculară, care-i dăduse bătăi de cap şi în faza grupelor, iar selecţionerul Prandelli a trebuit să-l înlocuiască.
Telefon de la Rege
Selecţionerul Spaniei, Vicente del Bosque, a fost sunat ieri de însuşi Regele Juan Carlos. Acesta i-a urat succes în finală şi i-a amintit că azi îl aşteaptă împreună cu echipa la palatul de la Zarzuela.
Torres intră-n istorie
Fernando Torres a devenit primul jucător din lume care marchează în două finale consecutive de Euro. În 2008, cu Germania (1-0), a înscris singurul gol al întîlnirii, iar aseară a punctat pentru 3-0 contra Italiei, la numai 9 minute după ce a fost introdus pe teren.
Henţ Bonucci! A fost de penalty
Spania putea încheia definitiv conturile în minutul 49, dacă arbitrul Pedro Proenca era atent. Venit în careul Italiei, fundaşul Sergio Ramos a reluat cu capul spre poartă, iar balonul l-a lovit în mînă pe fundaşul Bonucci. Penalty clar, numai că Proenca a făcut semn ca meciul să continue.
Balotelli, plin de nervi
Mario Balotelli a dovedit că nu ştie să piardă. Imediat după fluierul final, atacantul italian l-a împins pe un oficial UEFA şi s-a dus glonţ spre vestiare. La cabine a fost convins de membrii staffului azzurro să revină pe teren, însă cînd a trecut prin faţa preşedintelui UEFA, Michel Platini, tot nervos era.
{{text}}