Fotbal   •   Liga 1   •   SPECIAL

Interviu inedit cu Jean Pădureanu, care la 76 de ani se-ntoarce în Liga I: "Iau 25 de pastile pe zi, da' nu mă las!"

Jean Pădureanu vorbeşte deschis despre problemele sale şi ale echipei pe care o patronează

Articol de Adrian Bucur   —  miercuri, 11 iulie 2012

Preşedintele Gloriei este măcinat de probleme medicale, dar spune că nu se va retrage niciodată. E încă activ, ba chiar e atent şi la fonturile cu care e tipărit clasamentul în Gazetă. :)

Telefonul a sunat îndelung la orele amiezii, dar nu a răspuns nimeni. Cu un sfert de oră înainte de ora 22:00, o voce gravă de la celălalt capăt al liniei căuta identitatea apelantului: "Mă scuzaţi că revin atît de tîrziu, dar am fost ocupat pînă acum", explică Jean Pădureanu.

Propunerea politicoasă de a discuta despre fotbal a doua zi dimineaţa e respinsă brutal de "Lordul" fotbalului românesc. "Nu, de ce? Sînteţi obosit? Putem discuta liniştiţi acum. Hai să vă vedem, ce mai vreţi să aflaţi de la mine?".

Au urmat mărturisirile sincere şi debordante ale unui om de 76 de ani care ia 25 de medicamente pe zi, are cardiopatie ischemică şi diabet. "În plus, sufăr şi cînd ştiu că oamenii, mai ales tinerii, trăiesc cu o impresie greşită despre mine". Totuşi, pare mai decis ca niciodată să nu se despartă de fotbal pînă în ultima zi a vieţii sale.


- Domnule Pădureanu, cît de greu v-a fost anul de exil în Liga a 2-a?

- N-a fost deloc uşor, cu atît mai mult cu cît ni s-a întîmplat un lucru nemeritat, fiind retrogradaţi pe criterii financiare. Jucătorii s-au ambiţionat extraordinar şi într-un an de zile am defilat în liga secundă ca Vodă prin lobodă, ca raţa prin apă.

- E criză în ţară, în fotbal. La Bistriţa sînt destui bani încît să speraţi că veţi rămîne Liga I?

- Realitatea de la Gloria este cea generală, care există acum în tot fotbalul românesc. Încet-încet am reuşit să plătim tot ce aveam de plătit către jucători, dar vreau să vă spun că Nae Manea are un merit extraordinar pentru ce a reuşit cu echipa. Ultimul an s-a consumat din inerţie şi din pasiune, iar la final, cînd am tras linie, 80% din bani s-au dus către jucători, restul pe cantonamente şi alte cheltuieli.

- Înseamnă că sînteţi singurul conducător care nu priveşte fotbalul ca pe o afacere personală...

- Vă spun sincer. Această echipă m-a hrănit atît psihologic, sufleteşte, dar şi la propriu în toţi aceşti ani. Singurul cîştig concret este că am reuşit să fac o cantină la echipă din 1974, care nu s-a închis măcar o zi. Acolo am mîncat pînă în ziua de astăzi, şi acesta este, probabil, unul din motivele pentru care sînt încă printre voi. În plus, de la echipă, am primit mereu un salariu decent, liniştea zilei de mîine şi, după cum îţi spuneam, am avut mîncarea asigurată. A, şi încă ceva, ca să nu vă mint! În fiecare an reuşesc să mai fac vin în nişte butoaie, care într-un final ajung la protocol. La sfîrşitul zilei rămîn cu aceste lucruri şi cu hainele cu care mă îmbrac. Este tot ce am cîştigat eu ca avere de pe urma Bistriţei.

Averea lui Pădureanu: o maşină necondusă şi două apartamente


- Cam puţin, ar spune unii.

- Atît mi-am permis, iar eu nu m-am întins niciodată mai mult. Nu am cu ce să mă ascund. Acum doi ani am primit o maşină de la Heinrich Schorsch, dar vă rog să mă credeţi că nu am condus-o nici măcar 5 metri! Ce marcă este? Probabil veţi rîde, dar habar nu am! Am colegi şi oameni în club care mă ajută să merg în deplasări sau la aeroport, iar pentru mine acesta este un ajutor foarte mare. Şi dacă tot îmi fac declaraţia de avere, vă spun că mai am în Bistriţa un apartament care acum este sub sechestru după dosarul cu transferurile şi un apartament în Bucureşti, cumpărat de la Dumitru Dragomir în urmă cu foarte mulţi ani pe suma de 13.000 de dolari. Să nu vă imaginaţi că am avut acei bani, i-am plătit în rate anuale a cîte 1.000 de dolari şi îi mulţumesc şi astăzi că a acceptat.

- Cît de mult vă deranjează eticheta cu care aţi rămas din fotbalul românesc?

- Vă spun atît: am fost educat de o anumită manieră şi am învăţat foarte multe lucruri de la oamenii de lîngă mine. Cînd am devenit conducătorul Gloriei, tot ce mi-am dorit a fost să ajung la pensie şi uite că Dumnezeu m-a ajutat. Nu am fost educat să fac prostii şi puteţi să verificaţi să vedeţi că am avut controale din partea statului în fiecare an şi încă sînt aici. Cît despre partea cealaltă, ştiu că a fost o perioadă în care eram denumit Regele blaturilor, dar vreau ca toată lumea să ştie că Jean Pădureanu nu a mers niciodată să se roage de cineva să cumpere sau să vîndă un meci!

- Dar cum a fost?

- Subliniez, Jean Pădureanu personal nu a fost niciodată să se roage de alţii! Le cer celor care au o părere proastă despre mine să ia toată activitatea mea şi într-un final vor avea surpriza să descopere că am făcut fotbalului românesc mai mult bine decît rău. Nu voi nega niciodată ce s-a întîmplat înainte de Revoluţie, dar atunci înţelegerile se făceau între jucători, iar unele dintre ele nici nu le cunoşteam. Acelea sînt vremuri demult apuse, chiar dacă unii cred şi astăzi altceva. Am fost mereu un om sincer şi aşa voi fi şi acum. În plus, într-o vreme în care toată lumea se jigneşte şi se ceartă la televizor, porecla mea a rămas "Lordul". Asta cred că spune multe despre mine, ca om.

"Gloria este toată sănătatea mea"

- Mai luaţi pastile înainte de meciuri?

- Da, mai ales că acum mi s-a agravat şi diabetul. În plus, am fost şi un jucător greoi, mereu am avut cîteva kilograme în plus, iar coloana mea este făcută praf. Mă descurc însă în fiecare zi aşa cum ştiu eu mai bine. Am şi cardiopatie ischemică, am stimulator şi iau 25 de medicamente pe zi. Acum înţelegeţi de ce este mîndria mea această cantină de la Bistriţa? Dacă nu aveam un regim corect... Echipa asta, problemele pe care le văd în fiecare zi cînd ajung la birou mă fac să uit de toate necazurile pe care le am cu sănătatea. Gloria este toată sănătatea mea.

- V-aţi gîndit vreodată la ziua cînd se va trage cortina?

- Eu sper să îmi ajute Cel de Sus să mai fiu printre voi ani buni şi să fiu măcar la fel de "sănătos" ca şi acum! Nu am nici cel mai mic gînd să mă retrag. Ultima zi mă va găsi cu sufletul tot pe teren şi lîngă echipă. Mi-aş dori enorm să înţeleagă acest lucru şi cel care îmi va urma. Dacă va pune suflet cît am pus eu, dacă va da totul pentru această echipă, Gloria va supravieţui fără probleme. Am încercat să formez pe cineva care să vină după mine, dar pînă acum am avut două eşecuri. În momentul de faţă, directorul general Alexandru Hatfaludi este pe drumul cel bun, stă mereu lîngă mine, este pasionat şi are toate şansele să reuşească. Sper să nu şi-o ia în cap.



Reţeta succesului pentru titlu

- Cum se desfăşoară o zi normală pentru dumneavoastră?

- Mulţi, cînd se trezesc, au anumite tabieturi. Dar să ştii că primul lucru pe care îl fac cînd deschid ochii este să îmi iau glicemia. În momentul ăla ştiu deja ce zi mă va aştepta. Apoi chem pe cineva de la club să vină după mine, pentru că stau la un kilometru şi jumătate de stadion şi nu mai pot să merg pe jos pentru că am dureri mari de spate. Din momentul acela sînt băgat în priză pînă pe la 6 seara, dar uneori să ştii că este ora 8 şi tot la birou sînt.

- Aţi urmărit ce a reuşit Louis Nicollin cu Montpellier în Franţa? După 40 de ani ca preşedinte, a reuşit să ia titlul în premieră.

- Nimic nu este imposibil. Dacă eu reuşesc ca doi ani la rînd să am un buget de 3,5 milioane de euro, iar în al treilea să am un buget de 5 milioane, Gloria poate lua titlul fără probleme. Cînd ai bani, dacă ai minte, ai şi rezultate. Ai bani, iei jucători buni, apoi culegi laurii. Nu este deloc o reţetă complicată.

- Vă mulţumesc mult pentru amabilitate şi...

- Am şi eu o rugăminte! Să ştii că am vorbit chiar astăzi cu Ovidiu Ioaniţoaia şi i-am spus şi lui această observaţie. Te rog să faceţi ceva, pentru că în ziarul vostru nu se vede bine partea de sus a clasamentului. Încercaţi să schimbaţi fonturile sau să găsiţi o soluţie ca să rezolvaţi problema asta. Nu arată deloc bine.

Doi jucători de suflet

Preşedintele Gloriei nu a ezitat atunci cînd a fost întrebat care a fost cel mai bun jucător pe care l-a avut sub comandă: "Fără îndoială este vorba de Victor Ciocan! A avut marele ghinion să joace doar în Liga a II-a, pentru că altfel ar fi fost unul dintre jucătorii de legendă ai României", a spus Pădureanu.

În anii '60-'70, Ciocan a jucat în 615 meciuri pentru Gloria Bistriţa, reuşind să marcheze 422 de goluri! De-a lungul carierei a refuzat mai multe oferte tentante de la echipele din Bucureşti şi s-a retras la 38 de ani. "Iftodi a fost alt jucător de mare clasă. Nici astăzi nu există jucător în România care să execute loviturile libere la fel de bine ca el", a completat Pădureanu.

"Fotbalul românesc a devenit foarte violent în declaraţii. Înainte nici nu îţi puteai imagina asemenea momente pe care le vezi şi le auzi astăzi la televizor" (Jean Pădureanu)

"Mă necăjeşte foarte tare că deşi s-a dat o decizie în cazul Dosarul transferurilor, apartamentul meu este în continuare sub sechestru" (Jean Pădureanu)

"Am auzit multe minciuni la viaţa mea. Niciodată însă nu am fost în situaţia să decid vreo echipă retrogradată sau clasamentul de final" (Jean Pădureanu)

58 de ani a petrecut Jean Pădureanu la Gloria Bistriţa în postura de jucător, vicepreşedinte sau preşedinte

20 de ani consecutivi a evoluat Bistriţa în Liga I pînă la momentul retrogradării din primăvara lui 2011

Show more
Loading ...
Failed to load data.

Show more
Loading ...
Failed to load data.