În ultima clipă a învins Madridul, iar antrenorul său a plonjat pe gazon la fel ca Ronaldo. O bucurie similară celei din 2006, cînd antrena la Chelsea.
Ultimele zile, după eşecul de la Sevilla din campionat (0-1), fuseseră înfiorătoare pentru Mourinho. Tensiune, nervi, cuvinte dure - "N-am echipă, băieţii mei nu au mintea la fotbal" -, ceartă cu propriii jucători în vestiar, pedepse - vicecăpitanul Sergio Ramos a fost rezervă marţi seară, la fel ca Ozil, Modrici şi Benzema!
Şi, dintr-o dată, golul lui Ronaldo. După 0-1 şi 1-2 cu Man. City, 3-2 Cristiano în ultimul minut. CR7 plonjează pe gazon paralel cu peluza. În timp ce Mourinho, antrenorul său, sprintează cîţiva metri şi îi imită gestul, aruncîndu-se în genunchi. Pe teren! Afirmînd apoi: "Mi-am regăsit echipa. Compactă, solidară, implicată. Şi învingătoare. Iată ADN-ul Realului!".
Pe 31 octombrie 2006, cînd era manager la Chelsea, iar Drogba a egalat la Barcelona (2-2) în ultimele secunde, Jose a celebrat la fel ca acum. În genunchi. Numai că în afara terenului.
"Psihopatul a celebrat ca un fotbalist. Aşa compensează frustrarea că a fost o «petardă» de jucător" (Alfons Godall, fost preşedinte la Barcelona)
205 milioane de euro a ţinut Mourinho pe bancă la startul meciului cu City: Ramos, Kaka, Benzema, Ozil, Coentrao şi Modrici
{{text}}