E oficial. Lance Armstrong a pierdut cele şapte Tururi ale Franţei, după ce Uniunea Ciclistă Internaţională (UCI) a anunţat că sancţiunile din dosarul de dopaj predat de Agenţia Americană Antidoping (USADA) sînt întemeiate.
Forul condus de irlandezul Pat McQuaid a decis că nu sînt motive ca UCI să conteste decizia USADA la Tribunalul Sportiv de la Lausanne şi că Lance Armstrong a trişat în întreaga sa carieră. Astfel, dosarul Lance Armstrong este confirmat ca cea mai mare fraudă din istoria sportului mondial.
"Lance Armstrong nu are ce căuta în ciclism, trebuie să fie UITAT în acest sport! UCI retrage cele şapte titluri ale lui Lance Armstrong şi menţine sancţiunile USADA. Aşa ceva nu se mai poate întîmpla niciodată, ciclismul a ajuns la o răscruce", a anunţat preşedintele UCI. "Îmi pare rău că nu am putut să prindem pe orice blestemat şi să-l aruncăm afară din sport. Nu am avut instrumentele necesare să facem curat. În perioada EPO, nu aveam teste, apoi au trecut pe transfuzii sanguine", a completat McQuaid.
Acuzată în dosarul USADA că ar fi ascuns o probă suspectă de EPO returnată de american în Turul Elveţiei 2001, UCI a declinat orice responsabilitate. Mai mult, Pat McQuaid a spus că nu are de ce să îşi asume culpa unei noi perioade întunecate în ciclism. "Nu voi demisiona pentru că UCI nu a reuşit să-i prindă pe vinovaţi pînă acum. Cînd am preluat instituţia, în 2005, după ce Armstrong a cîştigat ultimul său Tur, prioritatea mea a fost să elimin dopajul. Mergem înainte şi nu există niciun motiv să demisionez".
[Toate documentele investigaţiei USADA sînt pe site-ul agenţiei, în format PDF]
De ce a pierdut Tururile
Într-un rezumat de 202 pagini al unui dosar de 1000 pe care Agenţia Americană Antidoping (USADA) l-a trimis spre sancţionare către Uniunea Ciclistă Internaţională (UCI), americanul Lance Armstrong, doctorul Michele Ferrari şi directorul sportiv belgian Johan Bruyneel sînt evidenţiaţi ca pilonii "celui mai sofisticat, personalizat şi de succes program de dopaj din istoria sportului".
Eritropoetină, testosteron, transfuzii sangvine, trafic de substanţe interzise, sperjur şi folosire de bani publici pentru practici ilicite. Apoi, coruperea coechipierilor, muşamalizarea probelor de sînge depistate pozitiv, fuga de controale inopinate. Toate sînt strînse într-un raport de 1000 de pagini, în care 26 de mărturii, extrase de conturi bancare şi zeci de mail-uri compromiţătoare fac ţăndări perioada petrecută pe şosea de americanul Lance Armstrong.
Unde merg titlurile
Conform regulamentului UCI, cele şapte Tururi ar fi trebuit acordate lui Alex Zülle (1999), Jan Ullrich (2000, 2001 şi 2003), Joseba Beloki (2002), Andreas Klöden (2004) şi Ivan Basso (2005), însă toţi aceşti rutieri au fost implicaţi în carieră într-un scandal major de dopaj. Forul internaţional este singurul care poate decide ce se întîmplă cu tricourile galbene cucerite de americanul în vîrstă de 41 de ani, dar organizatorii Turului Franţei au sugerat ca perioada 1999-2005 să nu aibă niciun cîştigător. Pat McQuaid a spus că va avea o discuţie cu conducerea Turului Franţei, în această vineri, pentru a vedea ce se întîmplă cu podiumurile din perioada US Postal/Discovery Channel.
Dacă luăm în considerare rutierii care nu au fost implicaţi în niciun scandal de dopaj şi clasaţi pe cel mai bun loc posibil în anii Armstrong, cîştigătorii Turului Franţei ar fi următorii:
1999 - Daniele Nardello, locul 7
2000 - Daniele Nardello, locul 10
2001 - Andrei Kivilev, locul 4
2002 - Carlos Sastre, locul 10
2003 - Haimar Zubeldia, locul 5
2004 - Carlos Sastre, locul 8
2005 - Cadel Evans, locul 8
{{text}}