Managerul Stelei, Mihai Stoica, descrie relaţia pe care o are cu Gigi Becali, vorbeşte despre pasiunile sale şi se autocaracterizează.
- În vară aţi crezut sincer în proiectul antrenorului Reghecampf?
- Da şi vă spun şi de ce. La modul în care mi-a explicat, a reuşit să se facă înţeles. Pe hîrtie, totul părea foarte bine, dar, ca să fiu sincer, şi eu eram curios să văd cum va merge. Era clar că, exceptînd jucătorii cu care el a lucrat la Chiajna, pentru toţi ceilalţi era ceva nou. De asemenea, recunosc, nu mă aşteptam să conducem fotbalul românesc la o distanţă atît de confortabilă.
- Referitor la jucătorii aduşi de la Concordia, a fost vreunul în privinţa căruia aţi fost circumspect?
- Nu, pentru că îi urmărisem şi îi ştiam foarte bine. Cunoşteam situaţia lui Doru Bratu, dar şi că în momentul în care va fi apt ne va ajuta. O surpriză pentru mine a fost Filip, îl cunoşteam de la echipa secundă a Stelei, unde era un fundaş stînga normal şi nu mă aşteptam să fie un mijlocaş central cu aşa valenţe. Adi Rocha şi Adi Popa erau deja certitudini, cei mai buni fotbalişti de la formaţia ilfoveană.
- Cum vă explicaţi că Reghecampf a reuşit acolo unde Levy a dat greş?
- Nu ştiu dacă e chiar aşa. Ronny Levy n-a avut acelaşi lot, nu i-a avut la dispoziţie pe Georgievski, Chiricheş, Szukala, Pintilii sau Nikolici. La un moment dat n-aveam nici 7 jucători la dispoziţie pe care să-i punem pe bancă. În plus, a prins cea mai dificilă perioadă din istoria recentă a Stelei. Nu aveam acces în Ghencea, ne antrenam la Mogoşoaia, jucam meciurile de acasă la Constanţa, la Ploieşti, la Cluj, meci decisiv, play-off de Europa League. Totuşi, s-a reuşit calificarea în faza grupelor împotriva unei echipe puternice, ŢSKA Sofia. Levy s-a calificat fără înfrîngere în grupe, a făcut egal cu Schalke şi a scos un 1-1 foarte important în economia calificării, la Larnaca. Sigur, în campionat rezultatele au fost modeste, motiv pentru care a şi plecat, dar acum îşi arată valoarea în Cipru, unde e şi el favorit la titlu.
"Toţi patronii pun presiune"
- Faţă de primul dumneavoastră mandat ca manager în Ghencea, Gigi Becali s-a schimbat?
- Mult! Atunci, n-avea răbdare să se uite la un meci, abia rezista la partidele noastre. Acum, e extrem de interesat şi mă uimeşte cînd discutăm. Eu văd toate meciurile, asta e clar, asta îmi e meseria. Dar el, care e un om atît de ocupat, cu atîtea preocupări, să se uite la Severin - Bistriţa e o surpriză chiar şi pentru mine, eu fiind omul care-l ştie cel mai bine. Cum îl cunosc eu, nici el nu se cunoaşte!
- Vă afectează cînd iese şi critică echipa la televizor după meciuri?
- Sigur că nu ne face bine, dar e o rutină pentru noi. Cine nu poate să treacă peste criticile lui Gigi nu e pregătit să joace la Steaua. Aici se respiră cel mai greu şi nu mă refer la aerul rarefiat! E o presiune imensă din partea fanilor, cei mai mulţi din România şi cei mai pretenţioşi, e normal, au fost obişnuiţi cu rezultate, o presiune din partea presei, nu e uşor să fii urmărit la fiecare pas, d-asta apar şi răbufnirile noastre. Apoi, e şi Gigi Becali, nu cred că e vreun patron care să nu pună presiune, însă nu toţi o fac în public. Gigi e mai virulent la televizor decît faţă în faţă cu noi. De asemenea, istoria ne obligă să fim mereu sus în clasament, iar acum mai e şi titlul, pe care nu l-am mai luat cam de mult.
- Dar dumneavoastră v-aţi schimbat?
- Da, foarte mult. Pe vremea aceea, poate că şi seria de rezultate pozitive, unele neaşteptate, precum semifinala Europei League sau că am jucat cu Real Madrid meci oficial la Bucureşti, au făcut să fiu copleşit de toate aceste rezultate şi mi-am pierdut puţin controlul. Acum sînt altfel, sînt mult mai... Să zicem că se întîmplă ceva care acum 5 ani m-ar fi făcut să ies din sărite; acum reuşesc să-mi menţin acelaşi puls!
"Viaţa şi cariera i le-am încredinţat lui Gigi, un om cu aură"
- Cînd aţi regretat cel mai mult că aţi plecat din Ghencea?
- Nici măcar rezultatele bune pe care le-am avut la Urziceni nu m-au făcut să trec peste dezamăgirea pe care am trăit-o cînd am plecat. Schimburile alea de replici pe care le-am avut cu Gigi cît timp n-am fost la Steaua erau doar frustrările noastre pentru că amîndurora ne părea rău că am plecat. Ca să răspund la întrebare, cînd am venit în Ghencea să jucăm în Europa cu Unirea, stadionul era plin, iar eu am fost aplaudat, aia m-a pus în genunchi. De ce? Nu mă aşteptam, uitaţi-vă la Galaţi, acolo mereu sînt admonestat!
- Ce calitate trebuie să aibă un angajat al Stelei ca să aibă o relaţie bună cu Gigi Becali?
- Cea mai bună relaţie o am cu el, iar eu sînt de neînlocuit din punctul ăsta de vedere. Nimeni, niciodată, nu o să se înţeleagă cu Gigi cum o fac eu! Pur şi simplu, între noi există chimie. V-am zis, îl ştiu foarte bine şi e omul căruia, practic, i-am încredinţat cariera şi viaţa mea, depind de el sută la sută. Pentru a sta aproape de Gigi şi ca părerea ta să conteze, mă refer la poziţia mea, nu la antrenori, trebuie să ai personalitate şi să nu ai complexe. Becali e un om puternic, care are aură şi foarte mulţi se pierd.
- Care sînt atribuţiile unui manager în fotbalul românesc?
- Din nefericire, sînt mulţi care nu cunosc această meserie. În primul rînd, nu ai timp liber, nu poţi avea propria afacere. Nu e bine nici să-ţi pierzi prea mult timp cu aceste emisiuni bazate pe discuţii colaterale. Cel mai important e să urmăreşti cît mai multe partide, să reuşeşti să-ţi dai seama ce profil are jucătorul de care echipa ta are nevoie, să poţi să menţii un echilibru între patron şi antrenor. Trebuie să gestionezi relaţia dintre cei doi pentru că managerul e la mijloc. Eu vorbesc de un club mare, nu vreau să fiu arogant, dar nu pot să încalţ pantofii unui conducător de la o echipă mică pentru că în ultimii ani n-am mai activat acolo.
- Aţi zis că revedeţi toate meciurile, de ce trebuie să facă asta un manager?
- Da, mă uit la absolut toate. Echipa de fotbal e un laborator, unul achiziţionează substanţele, altul ştie ce cantităţi trebuie folosite, dar la fel de important e şi cel care le amestecă, altfel poate exploda totul! Mă uit din nou la meciuri pentru că în timpul partidei sînt prea agitat. La rece, altfel privesc. Văd chestii pe care abia aştept să le discut cu Laur. Interesant e că toate situaţiile le-am văzut la fel şi asta contează mult, există conexiune între noi. Sigur, acum stăm sub palmier, la soare, dar nu a fost mereu aşa uşor, am trecut prin momente grele, înfrîngerea cu Trnava, acasă, cea de la Vaslui, de la Braşov... De cea cu Stuttgart nu mai vorbesc, am uitat-o imediat. Uite, ăsta e un meci pe care nu l-am revăzut, că nu aveam de ce să o fac.
"Aş fi vrut să lucrez afară, dar n-am roaming"
- Unde vă vedeţi peste 10 ani?
- Sper că aici. Mi-am dorit să ajung la un club în străinătate, dar meseria mea e de uz intern. Se pare că n-am roaming şi m-am împăcat cu ideea. Sincer să fiu, nici n-aş mai pleca acum. Totuşi, cînd eşti la Steaua şi lucrezi cu Gigi Becali trebuie să fii pregătit pentru orice. Eu sînt conştient că patronul ne respectă şi ne dă credit pentru că echipa merge bine. Cînd nu vom mai avea rezultate nu va mai fi la fel.
- Cum l-aţi caracteriza pe omul Mihai Stoica?
- Nu cu mult diferit de cel pe care îl percepe lumea. Eu nu joc teatru. Cătălin Tolontan a scris un articol în care m-a caracterizat foarte bine. Ne ştim de 20 de ani şi e un tip foarte profund. Sînt mîndru că un ziarist de nivelul lui mă ştie atît de bine, înseamnă că am fost un subiect de studiu pentru el. Da, sînt un hater, e adevărat. Dar ăsta sînt! Pe mine nu mă poate ignora nimeni. Ori mă apreciază, ori mă detestă! Am realizat destule în viaţă aşa cum sînt. Aşa am fost crescut, idolul meu a fost tata, cel mai inteligent om pe care l-am cunoscut.
- Există vreun moment în care vă relaxaţi sau ...?
- Niciodată. E unul dintre marile mele defecte, nu ştiu să mă bucur. În momentul în care cîştigăm un trofeu mă gîndesc la ce urmează. Nici nu-mi place să muncesc cu oameni care se relaxează, d-asta ţin foarte mult la Laur, e ca şi mine.
- Cîte limbi străine stăpîniţi?
- Vorbesc şi scriu engleză, franceză şi italiană, mă descurc în spaniolă şi portugheză şi cunosc terminologia fotbalistică în rusă şi germană, dar n-aş face faţă într-o conversaţie. Ah, şi mai vorbesc aromâna. Am învăţat-o cînd jucam la Tulcea, aveam mulţi colegi aromâni.
- De ce vă temeţi cel mai mult în viaţă?
- (cade pe gînduri şi priveşte lung, pare că ar căuta răspunsul undeva, în zare) De faptul că odată şi odată o să pierd oamenii la care ţin cel mai mult. Îmi cer scuze, e un subiect delicat.
- Care e cel mai mare compromis pe care l-aţi făcut?
- Nu prea fac asta, mai mereu îmi spun părerea, o argumentez. Uneori mi se dă dreptate, aşa cum s-a întîmplat iarna aceasta, se ştie că au fost jucători doriţi de patron care n-au ajuns la Steaua. Alteori, nu. De exemplu, eu nu l-am vrut pe Nikolici, nu era titular la Timişoara, nu ţineam cont că e foarte tînăr. Am greşit. Uite, asta cred că e principala mea calitate: recunosc cînd gafez. Chiar dacă uneori o fac cu mare greutate. Uşor nu-mi e, sînt un tip infatuat. Ei bine, cu Nikolici m-am înşelat, iar acum, ironia sorţii, trebuie ca eu să-i conving pe alţii că Nikolici e un fotbalist foarte bun.
"Îi ignor pe cei care mă detestă"
- Aţi făcut vreodată declaraţii pe care să le fi regretat ulterior?
- Oho, foarte multe! Pe unele am încercat să le îndulcesc, pe altele le-am bolduit, pentru că tot alunecasem pe panta asta. Nu-mi place să privesc în urmă, dar cel mai mare regret e gestul pe care l-am făcut faţă de acel suporter pe care l-am lovit. O reacţie necontrolată!
- Gigi Becali a spus că Valeriu Argăseală, Teia Sponte şi Virgil Becali nu numai că nu vă iubesc, dar vă urăsc. De ce credeţi că e aşa?
- E problema lor! Eu nu pot forţa pe cineva să mă iubească. Cînd cineva mă detestă, îl ignor. Niciodată nu o să fac însă un război care să afecteze echipa. Cu Argăseală colaborez, nu sîntem prieteni. A fost acel conflict peste care el n-a putut trece. Ceilalţi doi nu lucrează cu mine, n-am nevoie de ei, n-au nevoie de mine. Cred că au alte probleme mai importante.
- Pe cine din club a păcălit agentul lui Tatu, Jorge Teixeira, ca să-i semneze contractul, aşa cum a dezvăluit Gigi Becali?
- E un subiect care nu mai există. Tatu a semnat un nou angajament. Nici nu se ştie sigur, au fost prea multe persoane care au avut acces la documente. N-are sens să mai discutăm.
- Ce-l recomandă pe Rafael Cruz să vină la Steaua?
- În primul rînd faptul că a jucat în Serie A în Brazilia. Să ştiţi că există fotbalişti de mare valoare care acolo au dat greş, precum Deco sau Naldo. E un campionat foarte dificil! A venit prin relaţiile pe care le avea Laurenţiu în Brazilia. Sigur, e posibil să nu se acomodeze în Liga 1, au mai fost cazuri, dar deocamdată e un plasture, îl avem acolo pe Georgievski. Nu e o investiţie, am pierde în cel mai rău caz doar o parte din banii pe care i-am cheltui cu salariu său. E împrumutat pe 5 luni.
- Rocha e gras, are greutatea optimă sau are un kilogram în minus, aşa cum a zis Reghecampf?
- Singurul care stabileşte asta e medicul Radu Paligora. În tur n-a avut kilograme în plus, acum a venit cu ceva, dar cred că a scăpat de surplus.
"Wesley nu ne-ar fi ajutat cum o face Rusescu"
- Vă reproşaţi că aţi renunţat prea uşor la vreun jucător?
- Au fost mulţi ani, e posibil să fi fost. Poate Kapetanos, dar la momentul acela plecarea lui era o necesitate. Am fost criticat în presă că nu l-am păstrat pe Maicon, praf m-aţi făcut. El acum e rezerva rezervei la Zoria Lugansk, nu a ajuns la Şahtior.
- Care e fotbalistul pe care dumneavoastră l-aţi descoperit şi de care sînteţi cel mai mîndru?
- Dacă e vorba de cei de la Steaua, Dică. La Oţelul, Cernat, iar la Urziceni, Arlauskis. I-am descoperit cînd erau juniori, nu-i ştia nimeni. Din actualul lot al Stelei, Chipciu. L-am remarcat la meciul lui de debut în Liga 1 şi creşte în continuare. Îmi plac jucătorii care sînt atenţi atunci cînd discuţi cu ei.
- E adevărat că i-aţi zis lui Becali să nu-l ia pe Wesley deoarece are probleme cu alcoolul?
- Nu, altele au fost argumentele mele. I-am zis că e posibil ca la Steaua să nu dea acelaşi randament. Oricum, n-a contat punctul meu de vedere. Transferul nu s-a mai realizat pentru că el nu a dorit să vină în Ghencea. Acum, pe postul acela îl avem pe Rusescu, un fotbalist care eu consider că ne ajută mai mult decît ar fi făcut-o brazilianul, deşi admit că e de departe cel mai bun străin care a activat în Liga 1.
- Salariile din România reflectă valoarea campionatului nostru?
- Da. Dacă în Germania un om normal cîştigă 4.000 de euro pe lună, e firesc să fie salariul unui fotbalist de 40.000 de euro. Aşa e şi la noi, 600 de euro, respectiv 6.000 de euro, cam de 10 ori mai mult.
- E vreun antrenor român cu care vă doriţi să lucraţi?
- La momentul ăsta e foarte greu să dau un răspuns. Colaborarea mea cu Reghe e foarte bună, ar fi lipsă de bun-simţ să vehiculez vreun nume.
- Dar vreunul cu care n-aţi putea colabora?
- Pentru asta ar trebui obligatoriu să nominalizez pe cineva cu care am lucrat pentru că nu m-aş putea pronunţa altfel. Aşa că mai bine mă abţin.
- Există vreun sport la care nu vă puteţi uita?
- Cine zice că mă uit la altceva? Fotbalul îmi e suficient. Mă mai uit la semifinalele Cupei Mondiale la rugby, o dată la 4 ani, la meciurile "naţionalelor" de handbal, la Olimpiadă şi Cupa Mondială de atletism. În rest, nu-mi plac alte sporturi.
"Nu s-a născut omul care să mă învingă la polemică pentru că eu nu m-am apucat de citit la 50 de ani. Am fost mereu şef de promoţie, am intrat primul pe ţară la facultate, vin din altă lume" (Mihai Stoica, manager Steaua)
"Gigi şi-ar permite să ia un jucător de 5 milioane, dar ar trebui să-i dea un salariu de 600.000 de euro. De ce să-ţi arunci în aer strategia, dacă e una care funcţionează?" (Mihai Stoica, manager Steaua)
"Cînd eşti atacat, înseamnă că exişti. Dar cei care fac asta au nevoie de masterat, eu mi l-am dat de mult. De cînd Borcea s-a retras, nu prea mai am cu cine să polemizez" (Mihai Stoica, manager Steaua)
{{text}}