De aceea, la un meci, Peter Morales, antrenorul echipei de liceeni, l-a pus să se echipeze. Mitchell nu se aştepta să intre pe teren. "Eram pregătit să-l introduc în ultimul minut, chiar dacă asta însemna să pierdem meciul", spune antrenorul.
Cînd mai rămăseseră 90 de secunde de jucat, Morales şi-a trimis în luptă managerul de echipă, iar toată sala a început să strige: "Mitchell, Mitchell!" Însă, deşi colegii lui de echipă au făcut tot posibilul să îi paseze mingea, el s-a emoţionat şi nu a putut înscrie. Ba chiar a scăpat mingea, ceea ce a adus posesia echipei adverse.
În acest moment s-a întîmplat ceva ce nimeni nu bănuia că avea să se întîmple, mai ales la un meci între puşti.
Un băiat din echipa adversă, Jonathan Montanes, şi-a dat seama că "Mitchell vrea doar să fie tratat cum sînt trataţi ceilalţi copii". Aşa că i-a strigat numele lui Mitchell şi i-a aruncat acestuia mingea, care a şi marcat. Sala s-a cutremurat de bucurie pentru coşul înscris de Mitchell şi de aplauzele dedicate în egală măsură lui, dar şi pasatorului mărinimos.
Mitchell este managerul echipei de baschet de la Coronado High School din El Paso, Texas. Mitchell nu este însă un băiat ca oricare altul, ci are probleme de dezvoltare mintală şi de adaptare. El este cel care mereu îşi încurajează colegii de pe teren şi ar da orice să joace.
{{text}}