Steliştii aşteaptă ca UEFA să le comunice clar dacă au dreptul să participe în Champions League sau nu. Ca să se apere de pericolul reprezentat de condamnarea lui Becali la trei ani de închisoare în urma cazului "Valiza", ei au ataşat aproape 200 de pagini dosarului prezentat la Comisia de Disciplină de la Nyon.
Dosarul pe care Steaua şi avocatul Nicolae Mergeani l-au trimis la UEFA e axat pe următoarele argumente:
- Becali le-a oferit bani cluburilor Gloria Bistriţa şi U Cluj ca să joace corect, să nu piardă
- Investigaţia DNA l-a vizat pe patron, nu clubul.
- Federaţia Română de Fotbal a decis să nu deschidă nici o investigaţie cu privire la partida Bistriţa-Rapid, înaintea căreia Becali le oferise bani gazdelor, iar clubul nu a fost sancţionat pe plan intern pentru nici unul dintre cele două meciuri
- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a motivat condamnarea la trei ani a lui Gigi şi patronul Stelei a şi contestat sentinţa la CEDO, pentru nerespectarea drepturilor omului
Al doilea capitol al dosarului conţine legislaţia europeană şi mondială, plus legislaţia UEFA, legate de corupţie.
"Nu există o definiţie unitară în legislaţia europeană şi internaţională referitoare la corupţia în sport" este un alt argument al roş-albaştrilor. Ca să-l susţină, avocatul a anexat la dosar toate regulamentele şi recomandările date între 1999 şi 2013 de Naţiunile Unite, de Consiliul Europei. Scopul: să arate că ceea ce a făcut Becali nu poate fi încadrat la "corupţie activă".
"Scopul esenţial al corupţiei este să manipuleze rezultatul, astfel că este anulat acel caracter de surpriză al rezultatului, specific oricărui sport", susţine apărătorul Stelei. Avocatul Mergeani susţine că "nu se poate concluziona, în acest caz, că ar fi fost încălcate principiile etice ale fotbalului".
Al treilea capitol curpinde "Legea civilă în România şi în Europa"
Steaua încearcă să convingă UEFA că "în atîtea situaţii, stimularea financiară a fost esenţială pentru sportivi şi pentru performanţă", deci primele oferite de către Becali ar fi contribuit la întreţinerea competiţiei. Avocatul crede că Becali s-a comportat legal după unele norme: "Promisiunea recompensei a fost recunoscută şi validată în dreptul anglo-saxon sub forma unei oferte de recompensă şi acţiunea nu este consideră a fi fost consumată pînă în momentul în care acţiunea nu este săvîrşită". La U Cluj-CFR, gazdele nu s-au mai ales cu banii, întrucît au pierdut meciul.
Capitolul al 4-lea din apărare prezintă dreptul sportiv din România ca latură a dreptului civil:
- Comisiile sportive au decis să n-o sancţioneze pe Steaua, observînd că toate principiile etice ale fotbalului au fost respectate în cazul "Valiza"
Capitolul al 5-lea face referire la dreptul penal din România şi la modul cum e definită mita
- Despre mită se poate vorbi doar în legătură cu funcţionarii publici sau lucrătorii în serviciul public, susţine avocatul Stelei citînd Codul Penal. Dar procurorii i-au încadrat pe jucătorii lui U Cluj la acest capitol, dar "anumite curţi din România consideră că un fotbalist nu poate fi încadrat ca funcţionar public", susţine avocatul Mergeani. Argumentul lui: procurorii care au investigat iniţial cazul deciseseră să nu iniţieze nici o acţiune împotriva lui George Becali. Mai mult, în primă instanţă, trei judecători de la Curtea Supremă l-au achitat, apoi, la aceeaşi Curte, judecătorii au decis contrariul. "Începînd cu 1 februarie 2014, actul de a oferi o primă unui fotbalist pentru a-şi apăra corect şansele nu mai poate fi considerat mită", notează apărătorul campioanei României.
- "Becali a fost condamnat după o interpretare a jucătorului de fotbal drept funcţionar public, în sensul Codului Penal comunist, care va fi înlocuit cu unul nou începînd cu 1 februarie 2014" e concluzia avocatului Mergeani
De ce premierea nu e mită
Concluzia avocatului Stelei contestă în argumentaţia către UEFA însăşi esenţa cazului "Valiza": "UEFA are de judecat un caz, o ciudată anomalie legală care de mai mulţi ani divizează sistemul judiciar românesc, la fel ca societatea română: este mită activă oferirea unei recompense pentru performanţă în sport? Sau nu?"
"Disputa a fost încheiată prin publicarea în Monitorul Oficial a noului Cod Penal. Parlamentul României a decis că sportivii nu pot fi consideraţi funcţionari în sensul Codului penal, iar recompensa garantată pentru performanţă nu reprezintă un act de mită activă"
Explicaţiile gestului pe care l-a făcut Becali:
- Banii pe care îi oferea el urmăreau să contracareze "sindromul ultimelor etape", fiindcă psihologic, echipele care nu mai luptă pentru salvarea de la retrogradare sau pentru primele locuri ale clasamentului nu mai reuşesc "să dea maximum" pe teren
- Premierea a fost făcută public. În Vest, acest fapt e acceptat şi constituie o practivă uzuală în sport
- Finanţatorul principal al Stelei a urmărit să răsplătească un comportament pozitiv al echipelor, de a nu pierde meciurile, şi să joace la maximum din posibilităţile lor, conform cu normele etice ale jocului de fotbal
- Spiritul fotbalului nu a fost alterat, mai mult, a fost păstrat. Valoarea esenţială a jocului, imprevizibilitatea rezultatului, a fost securizat
- Steaua nu a beneficiat de nici un avantaj: ambele echipe cărora li s-au oferit recompense, Bistriţa şi U Cluj, au pierdut meciurile cu Rapid, respectiv CFR Cluj
În încheiere, avocatul atinge coarda sensibilă a membrilor Comisiei UEFA: "Sîntem pe deplin încrezători că Steaua nu va fi suspendată, NEDREPT ŞI TRAGIC, din competiţiile UEFA"
{{text}}