Dean Windass a rămas în istoria fotbalului drept jucătorul care a văzut de trei ori cartonaşul roşu într-un singur meci. Cum s-a întîmplat?
Probabil vă amintiţi de Josip Simunici şi cele trei galbene încasate la Cupa Mondială din 2006 de la arbitrul Graham Poll în meciul cu Australia, scor 2-2. Iată că fotbalul ne oferă un precedent şi mai ciudat: un alt jucător a văzut de trei ori cartonaşul într-o singură partidă.
Toamna lui 1997. Dean Windass era de doi ani la Aberdeen şi îşi consolidase rolul de titular în echipă. Unii îl considerau chiar cel mai popular jucător al trupei. Era un bad-boy, cu o viaţă personală dezasturoasă. Ieşiri în club, beţii, nopţi cu femei. Sună cunoscut, nu?
Pe 9 noiembrie, antrenorul îl anunţă că va fi pe teren la meciul cu Dundee United. Nimic neobişnuit. Era greu de scos din primul "11". Meciul începe. Windass îşi întră în ritm. Aleargă, pasează, driblează, controlează meciul. E peste tot şi vrea să facă din nou un meci bun. Se joacă în deplasare, dar parcă de undeva, de pe stadion, se aude şi numele lui.
Lipseşte golul, iar mingea parcă nu mai vrea să intre în poartă. De aici firul se rupe. Adversarii înscriu. Din nou. Şi iarăşi. Golurile vin, dar parcă nu unde trebuie. Windass se enervează şi comite un fault de joc. Unul dur. Arbitrul e pe fază, îl vede şi îl arde cu al doilea galben. Eliminare! E doar începutul. Mijlocaşul lui Aberdeen se enervează şi începe să înjure. Arbitrul e ţinta lui favorită, dar nici ceilalţi nu scapă. Parcă nu mai e el, nu mai e meciul lui. Nu vrea să iasă pe teren, înjură în continuare. Arbitrul nu ştie cum să reacţioneze şi mai scoate o dată cartonaşul roşu. A fost a doua eliminare, dar cu ce scop?
Minutele trec, situaţia e încă confuză. Windass dă să iasă de pe teren, dar are din nou o criză de nervi şi ia la ţintă fanionul din colţul terenului. Îl rupe în două şi se pare că se simte, în sfîrşit, mai bine. Numai că arbitrul îşi face din nou apariţia şi, pac, iată şi al treilea cartonaş roşu.
Urmările? Echipa lui pierde meciul cu 5-0. O umilinţă! Antrenorul Roy Aitken nu mai poate de ruşine şi îşi dă demisia. Dean se alege cu şase etape de suspendare, iar la finalul sezonului pleacă şi el în Anglia, la Oxford.
Urmează o carieră de globe-trotter cu escale pe la Bradford, Middlesbrough, Hull City, Sheffield United, Sheffield Wednesday, Oldham şi Darlington. Nicăieri nu a rezistat prea mulţi ani. O fi de vină temperamentul?
Cert e că în urma lui a lăsat 198 de goluri în 634 de meciuri la echipele la care a evoluat, dar şi o partidă epică şi, cu siguranţă, nerepetabilă.
"Am vrut să mă sinucid. Fotbalul a fost viaţa mea"
Într-un interviu acordat în 2012 publicaţiei "Telegraph", Windass a vorbit despre depresia prin care a trecut după ce şi-a pus ghetele în cui. "Am plîns în fiecare zi după ce m-am retras. Fără rutina antrenamentelor şi andrenalina din fotbal m-am simiţit un om plictisit, pierdut", declara fostul jucător al lui Aberdeen. Windass a mai recunoscut că a încercat să se sinucidă de două ori pentru a pune capăt suferinţei sale.
{{text}}