Fizicienii susţin că Usain Bolt a devenit cel mai rapid om al planetei în ciuda faptului că fizicul său nu-l avantajează deloc.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Ciudad de Mexico, condusă de fizicianul Jorge Hernandez, l-a măsurat şi analizat din cap pînă-n picioare pe celebrul sprinter jamaican Usain Bolt şi au ajuns la cîteva concluzii surprinzătoare: Bolt trebuie să depună un efort mai mare decît alţi sprinteri pentru a învinge forţa aerului.
Conform modelului dezvoltat de cercetătorii mexicani, timpul de 9,58 secunde realizat de atlet la Campionatele Mondiale de la Berlin, din anul 2009, a necesitat o forţă medie de 815,5 newtoni, iar viteza medie a fost de 12,2 metri pe secundă. Cel mai uimitor aspect în această performanţă a fost faptul că mare parte a efortului depus de Bolt, care are o înălţime de 1,96 m, a fost anulat de rezistenţa aerului. Ţinînd cont de altitudinea pistei de la Berlin, de temperatura din momentul cursei şi de profilul lui Bolt, s-a calculat că sprinterul a avut un "coeficient de rezistenţă la înaintare" de 1,2, altfel spus este mai puţin "aerodinamic" decît media oamenilor.
"Coeficientul forţei de rezistenţă pe care l-am calculat pune în evidenţă capacităţile excepţionale ale lui Bolt. El a fost capabil să pulverizeze mai multe recorduri, în condiţiile în care nu este atît de aerodinamic pe cît poate fi un om. Desigur, dacă Bolt ar fi concurat pe o planetă cu o atmosferă mai puţin densă, ar fi putut bate recordurile într-o manieră fantastică", a comentat Jorge Hernandez.
{{text}}