Pentru cine nu e familiarizat cu sporturile de iarnă, biatlonul este acea probă în care schiorii trebuie să parcurgă rapid cîteva ture de circuit, cărînd o puşcă în spate şi fiind obligaţi să intre într-un poligon şi să nimerească periodic cîte 5 ţinte neplăcut de mici.
Distanţele variază între 7.5 şi 15 kilometri, pentru femei, şi între 7,5 şi 20 de kilometri, pentru bărbaţi, iar din delegaţia României deplasată la Olimpiada de la Soci fac parte doi sportivi, Eva Tofalvi şi Cornel Dumitru Pucheanu. GSP încearcă să explice în cîteva rînduri ce înseamnă pentru corpul uman un asemenea efort.
Cînd a apărut biatlonul
Sportul a apărut în urmă cu un secol, fiind un exerciţiu dur pentru antrenarea miliţiilor norvegiene, un popor care a avut şi are o tradiţie continuă atît în schi cross-country, cît şi în vînătoare. De atunci, biatlonul a cucerit toate naţiunile care pun accentul pe sporturile de iarnă, iar 33 de medalii, acordate în 11 evenimente, vor fi puse la bătaie la apropiata Olimpiadă de la Soci. Norvegia, Germania şi Rusia sînt ţările care au dominat autoritar această probă, în cei 54 de ani de cînd a devenit sport olimpic.
Plămîni, forţă în picioare şi multă concentrare
Biatlonul este unul dintre cele mai solicitante sporturi de iarnă, avînd în vedere lungimea traseelor şi efortul neîntrerupt la care este supus sportivul.
Proba epuizează fiecare muşchi din organism. Uzura intervine din ritmul impus de cursă, din cauza diferenţelor de nivel de pe circuit şi e accelerată de aerul rece, grija continuă pentru menţinerea echilibrului şi presiunea psihică la care e supus sportivul atunci cînd trebuie să nimerească ţintele de pe traseu.
Mai mult, "răbdarea e esenţială, fiindcă eşti nevoit să îţi cobori pulsul prin tehnici de respiraţie, ca să nu ratezi nimic, fiindcă altfel eşti obligat la tururi de penalizare", după cum mărturisea canadianul Jean-Philippe Le Guellec pentru macleans.ca.
6000 de calorii şi un meniu
La o greutate de 65 de kilograme, un biatlonist "arde" aproximativ 800 de calorii într-o oră de concurs. În regimul de efort pe care îl presupune o competiţie de anvergura Olimpiadei, mai putem adăuga cîteva sute bune. În comparaţie, un ciclist profesionist consumă între 600 şi 800 de calorii, fiind şi alimentat periodic de soigneur sau din maşina echipei. Dar un biatlonist nu primeşte hrană în timpul competiţiei, iar meniul trebuie să fie foarte consistent pe tot parcursul zilei.
Allen Tran, unul dintre nutriţioniştii aduşi de Statele Unite la Soci, a preparat de-a lungul anilor multe feluri de mîncare pentru atleţi de la diverse probe, inclusiv biatlon. Pentru outsideonline.com, Tran a oferit cîteva detalii în ceea ce priveşte meniul.
"Dimineaţa, el serveşte mîncăruri bogate în carbohidraţi şi o cantitate mică de proteine, adică ovăz sau nuci. Acestea îi alimentează pe schiori pentru toată ziua. Seara, alege mîncăruri bogate în proteine şi fier, precum carne de miel şi năut, pentru a accelera recuperarea", scrie în sursa citată, iar Tran explică: "Pentru orice meniu caut proteine de calitate, carbohidraţi care ard greu şi legume verzi sau fructe care sînt bogate în antioxidanţi".
Programul probelor de biatlon de la Soci:
8 februarie: 10 kilometri sprint, masculin
9 februarie: 7.5 kilometri sprint, feminin
10 februarie: 12.5 kilometri pursuit, masculin
11 februarie: 10 kilometri pursuit, feminin
13 februarie: proba individuală masculin, 20km
14 februarie: proba individuală feminină, 15km
16 februarie: proba masculină grupată, 15 kilometri
17 februarie: proba feminină grupată, 12.5 kilometri
19 februarie: 2x6km feminin + 2x7.5km masculin
21 februarie: 4x6km feminin
22 februarie: 4x7.5km masculin
De 2000 de calorii are nevoie zilnic corpul unui om obişnuit
Sporturi • Jocurile Olimpice de la Soci 2014 • BIATLON
Cele mai grele minute de la Soci » Ce înseamnă biatlonul, proba pentru care atleţii trebuie să mănînce cît 3 oameni obişnuiţi
Tora Berger, din Norvegia, este una dintre cele mai cunoscute biatloniste din lume foto: reuters
Articol de Mitică Docan — marți, 04 februarie 2014
6000 de calorii zilnice. Adică 20 de cheesburgeri de la McDonalds. Sau 110 clătite. Ori aproximativ un kilogram de unt. Nu este masa unui luptător de sumo, ci cantitatea de calorii pe care trebuie să o bifeze meniul unui atlet care participă la proba de biatlon de la Jocurile Olimpice de la Soci.
{{text}}