UPDATE ULTIMĂ ORĂ: Carmen Tocală, secretar de stat în MTS, a anunţat pentru Gazeta Sporturilor că s-a decis înfiinţarea unei comisii interministeriale în cazul rentelor viagere. "În această comisie, vor fi reprezentanţi ai MTS, ai Ministerului Finanţelor, ai Ministerului Justiţiei şi ai Ministerului Muncii. Ei vor trebui să găsească soluţia prin care rentele acordate pînă acum să nu fie considerate ilegale".
Nivelul maxim al pensiei acordate campionilor României este stabilit la 1,5 salarii medii brute pe economie, dar mai mult de o treime dintre aceştia primesc lunar pînă la 4,5 salarii medii.
Cîteva cifre şi puţină legislaţie
525 de campioni olimpici, mondiali ori europeni ai României beneficiază în acest moment de rentă viageră. Aliniatul 2, articolul 64 din Legea Sportului: "renta viageră reprezintă echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie". Salariu mediu brut pe economie în 2014 este de 2.298 lei.
Un salariu şi jumătate înseamnă 3.449 lei. Conform legii, aceasta ar trebui să fie suma maximă de bani pe care o poate primi lunar un sportiv retras din activitate. Dintre cei 525 de rentieri, 193 primesc însă mai mult, ajungînd pîna la 10.211 lei, cum este cazul gimnastelor Nadia Comaneci şi Daniela Silivaş.
Cîteva vorbe despre campionii României
Pentru toţi beneficiarii, renta viageră a fost un subiect tabu. Puţini au fost cei care, de-a lungul celor 14 ani de cînd a fost înfiinţată aceasta forma de recunoaştere a performanţelor, au vorbit cu lejeritate despre suma de bani pe care o primesc lunar de la stat. Majoritatea au dorit să păstreze confidenţialitatea în legătură cu cuantumul pensiei lor. O canotoare, o atletă, o gimnastă ori un scrimer puteau doar să aproximeze, prin comparaţie, cît primeşte colega sau colegul său.
Asta pînă la începutul acestui an, cînd Ministerul Tineretului şi Sportului a decis să publice pe site-ul instituţiei plăţile efectuate cu rentele. A fost momentul în care speculaţiile au dispărut şi au fost înlocuite de numere.
Tot atunci au început să curgă la MTS şi cererile de recalculare a pensiei. Prima a fost cea depusă de scrimerul Mihai Covaliu, care a fost nedumerit de ce primeşte mai puţini bani decît unii dintre colegi săi care nu-l egalează la palmares. Campionul olimpic de la Sydney 2000 încasează lunar 4.250 lei. Cea mai recentă solicitare de recalculare aparţine Sandrei Izbaşa.
Calculele campioanei olimpice de la Beijing 2008 i-au dat o suma de aproximativ 7.000 de lei, şi nu 5.000 de lei cît îi oferă MTS.
Cîteva adevăruri din minister
Nemulţumirile rentierilor au determinat conducerea Ministerului să ceară explicaţii directorilor din subordine. Funcţionarii au scos din arhive toate actele normative ce reglemetează renta şi algoritmul de calcul, iar rezultatul a fost unul şocant. După 14 ani de la promulgarea Legii Sportului nu există Norme de Aplicare prin care să fie reglementat modul de calcul al rentei.
După unda de şoc iniţială, lucrurile au început să se limpezească. În forma iniţială a Legii, articolele referitoare la rentă au fost atît de clare, explicite şi simple încît nu a fost nevoie de nici un algoritm de calcul.
Sportivii care deţineau o medalie olimpică, de aur, argint sau bronz, campionii mondiali şi cei europeni urmau sa beneficieze de rentă viageră.
"Renta reprezinta echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie, iar în funcţie de nivelul performanţei, drepturile lunare se acordă din 1,5 salarii medii după cum urmează:
- 100% pentru prima medalie de aur obţinută la jocurile olimpice;
- 80% pentru medalia de argint obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele mondiale;
- 70% pentru medalia de bronz obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele europene."
Atît. Au fost stabilite trei grile, iar reperul l-a reprezentat cea mai bună performanţă a sportivului. Nu conta numărul medaliilor. Astfel, campionul olimpic avea dreptul la maximum 1,5 salarii medii, cel pentru care argintul olimpic reprezenta cea mai valoroasă performanţă primea 80%, adică 1,25 salarii medii, iar cel care nu deţinea decît bronzul olimpic primea minimum 70%, respectiv, 1,05 salarii medii. Cuvîntul cumul nu apărea nicăieri, la fel conjuncţia şi, deci nu exista loc de interpretări.
Un apel la memorie
Introducerea rentei viagere a apărut din raţiuni de ordin social după ce mass-media din anii 1998-'99 a semnalat mai multe cazuri de mari campioni ai României care trăiau la limita subzistenţei. Cum au fost boxerii Nicolae Linca, Ion Monea şi canotoarea Olga Homeghi.
Ministrul de atunci, Crin Antonescu, cel care a promovat Legea Sportului şi în mandatul căruia a fost promulgată, în anul 2000, a cerut găsirea unei forme de protecţie sociala a sportivilor de performanţă după retragere.
Chiar aşa şi sună titlul Capitolului X din lege: "Protecţia socială a sportivilor de performanţă". În nenumăratele conferinţe de presă şi interviuri de atunci, Antonescu a susţinut că, prin Legea Sportului, statul român va începe să aibă grijă şi de fostele glorii, prin introducerea acestei rente, dar îi va respecta şi pe viitorii campioni, prin majorarea substanţială a premierilor acordate celor clasaţi pe locurile 1-6 la Jocurile Olimpice, Mondiale şi Europene.
Medaliaţii de la Sydney 2000 au fost primii beneficiari ai legii, un titlu olimpic fiind recompensat atunci cu 50.000 de euro. Acum, suma a crescut la 70.000 de euro.
Două completări, acelaşi cuantum
Din 2000 şi pînă în prezent, Legea Sportului a suferit o completare şi o modificare la capitolul rentă. Prima a avut loc în 2004, cînd au fost cuprinşi printre beneficiari şi sportivii care au obţinut medalii de aur la CM sau CE la o probă ce a fost inclusă cel puţin o dată în programul olimpic.
Atunci au început să primească rentă şi campioanele mondiale la handbal în 11 şi jucătoarea de tenis de masă Maria Alexandru. Cuantumul rentei a rămas neschimbat, 1,5 salarii medii, şi logic, nici o referire la vreun cumul.
Următoarea şi ultima modificare a Legii Sportului a intrat în vigoare în urmă cu doi ani, pe 1 ianuarie 2012. Au apărut două articole noi prin care au fost luate în calcul următoarele medalii de aur şi argint cucerite la Jocurile Olimpice şi următoarele titluri mondiale şi europene, pentru fiecare performanţă în plus acordîndu-se 50% din prima. Cu toate acestea, cuantumul rentei a rămas neschimbat: 1,5 salarii medii pe economie!
Greşeală, exces de zel sau abuz
Dacă legea stabileşte clar cuantumul rentei, cum s-a ajuns ca MTS să acorde pensii de două, trei ori mai mari? Toţi directorii care s-au perindat prin minister au avut ca model de calcul al rentei nu legea, ci un referat semnat în noiembrie 2000 de către secretarul de stat Ioan Dobrescu.
Prin acel document avizat de directorul general Arthur Hoffmann şi de directorul economic Maria Rusu a fost întocmit un algoritm de calcul în care au fost cumulate toate medaliile olimpice, mondiale şi europene, deşi legea nu prevedea acest lucru.
Erau prezentate şi 5 exemple de calcul al rentei în cazul lui Ivan Patzaichin, Olga Homeghi, Iolanda Balaş şi Vasile Dîba. Toate ajungeau la un cuantum de 3,975 salarii medii brute.
La finalul actului, semnatarii propuneau conducerii MTS fie "realizarea unei expertize financiare şi juridice privind adoptarea unei modalităţi de calcul echitabilă sau promovarea unei ordonanţe guvernamentale care să modifice textul legii în spiritul de protecţie socială care este presupus de respectivul capitol al legii".
Cutia Pandorei a fost deschisă!
Acum, renta a devenit un subiect tabu în minister. După ce unii funcţionari au realizat erorile dintre lege şi calculul pensiei campionilor, s-a aşternut liniştea. Unii s-au dus să ceară părerea specialiştilor. "Un inspector de la Curtea de Conturi a citit şi a spus că din lege reiese clar ca valoarea maxima a unei rente nu poate să depăşească 1,5 salarii medii brute pe economie", a declarat un angajat din MTS.
Alt director a povestit că secretarul de stat Carmen Tocală, cea care a şi sesizat discrepanţa dintre lege şi plăţi, s-a dus să-i prezinte situaţia noului şef al sportului, Gabriela Szabo. "Nu vreau să fiu eu cea care deschide Cutia Pandorei!" ar fi fost reacţia fostei atlete. "Ori se recalculează toate rentele în limita prevăzută de lege, fie se va propune modificarea de urgenţă a legii prin promovarea unei ordonanţe", a declarat pentru Gazetă un funcţionar MTS.
234 de rente au fost aprobate în 2000, pentru 99 dintre acestea luîndu-se în calcul mai mult decît o medalie
56 de milioane de euro a plătit MTS în cei 14 ani de cînd se acordă rente viagere, dintre care 12,9 milioane (25%) reprezintă sumele acordate în plus faţă de prevederile legale
2.350 de lei este cea mai mică rentă plătită în prezent de MTS acelor sportivi care nu au în palmares decît o medalie olimpică de bronz ori un titlu european
Dezvăluirile Gazetei au prins tracţiune pe reţelele de socializare, acolo unde mai mulţi atleţi au ales să dea share. Printre ei, gimnasta Sandra Izbaşa.
{{text}}