Voturi de la cluburi în insolvenţă, voturi de la grupări dezafiliate, voturi de la oameni cu mandat nevalid: sînt cele trei piste legate de Adunarea Generală pe care ar vrea să mizeze contestatarii.
S-au scurs două săptămîni de la alegerea lui Răzvan Burleanu în fruntea FRF, dar în spatele cortinei există încă o facţiune dură care nu acceptă rezultatul scrutinului din 5 martie. "S-a legat un curent destul de serios, care ia în calcul contestarea Adunării Generale pe cîteva teme punctuale", spun oficiali din fotbalul românesc.
Ieri, la miezul nopţii, va fi expirat însă termenul legal de depunere. "Vom afla exact dacă s-a făcut sau nu un astfel de demers abia la începutul săptămînii următoare, pentru că documentaţia poate fi trimisă prin poştă şi ar mai dura două-trei zile pînă la înregistrare", punctează chiar federali din noul val.
Ce cazuri ar ataca
Trei motive sînt discutate în cercul radicalilor.
1) Pentru cluburile aflate în insolvenţă ar fi trebuit să voteze administratorul judiciar, nu oameni din staff-ul grupării. De exemplu, pentru Rapid a ridicat mîna preşedintele Nae Manea, care a făcut parte şi din comisia de numărare a voturilor. Iar pentru Unirea Alba Iulia s-a prezentat boss-ul Mihai Dăscălescu.
2) Există un grup de 34 de Cluburi Sportive Şcolare, organizate ca structuri de drept public, aflate, teoretic, în postura de a nu fi avut drept de vot. Asta fiindcă statutul FRF are o prevedere care subliniază fără echivoc: "Cluburile sportive de drept public afiliate în prezent la FRF au obligaţia ca pînă la data de 01.07.2012 să se organizeze în cluburi sportive de drept privat, în caz contrar urmînd a fi excluse". Cu toate că nu respectau regula, CSŞ-urile au pontat la cabina de vot.
3) Ar fi votat o serie de oficiali care nu ar fi avut acest drept prin prisma nerespectării mandatelor. E vorba despre faptul că, pentru a putea reprezenta o grupare la Adunarea Generală, o persoană trebuia să fie preşedinte, vicepreşedinte, secretar sau funcţii asimilate la club, dar comunicate la FRF înainte cu 6 luni de alegeri.
Varianta Bivolaru. Fostul director FRF neagă
"Oamenii care prepară acum eventuale contestaţii vin, în special, din cercul de influenţă al lui Mircea Sandu. Care speră sincer să provoace acele anticipate în şase luni, aşa cum a prezis public!", explică demersul surse GSP.
Cine ar putea apărea pe turnantă ca potenţial candidat? "Cristi Bivolaru e unul dintre numele vehiculate", sună o versiune. Dar fostul oficial din staff-ul lui Gică Popescu e ferm: "Mi s-a propus să candidez pe 5 martie, dar am refuzat, preferînd varianta de a fi în echipa lui Gică. Acum nu m-ar interesa această soluţie. Vreau să stau cît mai departe de fotbalul românesc!".
Ar intra în joc o instanţă civilă
Contestaţie pentru alegerile din 5 martie ar putea înainta orice membru afiliat la FRF, participant sau nu la Adunarea Generală din urmă cu două săptămîni. Iar demersul ar trebui făcut la tribunal, sesizat cu eventuale nereguli legate de mecanismul scrutinului.
Contraatac în Comitetul Executiv
Una dintre priorităţile noului staff de la Casa Fotbalului e aceea de a modifica actuala structură a Comitetului Executiv, considerată drept credincioasă lui Mircea Sandu. Iar la FRF se studiază posibile variante pentru a genera Adunări Generale Extraordinare pe segmente (L2, L3, futsal, feminin, juniori), astfel încît să ajungă în CEx alte persoane decît cele aflate în prezent în forul federal. "Va fi dificil, pentru că există oameni aleşi pe cîte patru ani, cu priză în teritoriu, greu de îndepărtat chiar şi la noi alegeri", punctează un apropiat al lui Burleanu.
FRF s-a supărat, dar nu neagă cifrele
După ce Gazeta a prezentat, ieri, veniturile CCA, Federaţia a răspuns printr-un drept la replică tăios, "articol bazat pe informaţii false, concluzii neadevărate pe baza «surselor federale»". Nu a negat însă cifrele: a stipulat doar că Speranţa Popescu nu mai lucrează de un an la CCA, Victor Berbecaru încasează banii de la UEFA, iar Kyros Vassaras, Andrei Ioniţă şi Adrian Vidan nu primesc salarii, fiind remuneraţi pe baza unor contracte de consultanţă ori voluntariat.
113 voturi din 173 a obţinut Răzvan Burleanu în al doilea tur de scrutin la alegerile FRF din 5 martie
{{text}}