Jucătoarea română, care după Madrid va reveni între primele 100 ale lumii, îşi aminteşte momentele grele de anul trecut. O accidentare la umăr i-a transformat sezonul într-un coşmar, dar acum e în plină revenire
Zilele Irinei sînt pline de tenis de cîteva luni încoace. A venit cu avionul la Madrid sîmbăta trecută, din Portugalia, de la Oeiras, unde a jucat, practic, în fiecare zi. Dar a meritat. Efortul zilnic, crud, istovitor, cadenţat, i-a adus prima semifinală după un an şi jumătate. "N-am avut răgaz deloc acolo", povesteşte jucătoarea. "Au fost zile cînd am intrat pe teren şi la simplu, şi la dublu. Am început cu calificările, după primele zile nu am simţit oboseală, însă n-am avut mereu timp suficient să mă recuperez. Pînă la urmă, se adună, iar asta s-a văzut în semifinale. Am tras acolo cît am putut în primul set, care a durat foarte mult, o oră şi un sfert, apoi m-am resimţit fizic". A pierdut în faţa Carlei Suarez Navarro, 6-7, 3-6, dar a şi cîştigat multe în acele zile.
Prima accidentare serioasă
Este această semifinală un prim vîrf atins pe drumul înapoi. La finalul sezonului 2012, Irina se afla pe locul 52 în lume. A început însă anul 2014 de pe poziţia 124 pentru că 2013 a fost rău. "A fost pentru prima dată cînd m-am confruntat cu o accidentare serioasă, pe care n-am ştiut cum s-o gestionez", explică ea. "Avusesem înainte mici probleme, contracturi, întinderi. De data aceasta însă, a fost altceva. În primul rînd, a durat mult, vreo 3-4 luni, pînă am aflat ce am. Am mers la o grămadă de medici, am încercat, dar abia în timpul Roland Garros-ului am primit diagnosticul corect". Problema era la umărul drept. "Mă durea atît de tare că a trebuit să stau cu braţul lipit de piept. Nu puteam nici să mă pieptăn, iar să ţin telefonul în mînă nici vorbă!".
Irina îşi reproşează un pic că n-a acordat timp refacerii complete. "Stăteam, apoi jucam din nou cîteva turnee. N-am avut continuitate nici în joc, nici la recuperare", spune ea. "A fost o experienţă dură, dar am învăţat multe. Sănătatea e foarte importantă". De acum, sigur va privi altfel lucrurile. De aceea, ziua de odihnă pe care a avut-o ieri, după victoria din primul tur de la Madrid, a fost bine venită. Azi însă, o ia de la capăt. Ştie că e din nou între primele 100 de jucătoare ale lumii. Un fel de alt început.
Primitoarea Americă de Sud
În lunile februarie şi martie, Begu a jucat în Brazilia şi Columbia. "Am vrut neapărat să joc la Florianopolis, iar înainte era Rio de Janeiro", explică ea. "Apoi, trebuia să-mi apăr punctele de la Indian Wells şi Miami, dar nu intram pe tablou acolo, aşa că trebuia să joc altceva. Alternativa era tot America de Sud, Brazilia şi Columbia. Alte turnee nici nu erau! Tablourile au fost mai tari decît mă aşteptam, dar mi-a prins bine, am cîştigat multe meciuri". Cu "sferturi" la Rio, victorii la Campinas şi Sao Paulo şi finală la Medellin, a reuşit să-şi păstreze poziţia în clasament la momentul respectiv.
38 e cel mai bun loc ocupat de Irina Begu în carieră, în septembrie 2011
3 finale de turnee WTA a disputat ea, una cîştigată, Taşkent 2012, alte două pierdute în 2011
Alături de Mirka
Roger Federer a anunţat ieri că nu va putea participa la turneul de la Madrid pentru că doreşte să fie alături de soţia sa, Mirka. Aceasta urmează să nască în curînd al treilea copil al cuplului, cei doi avînd deja două fetiţe gemene, Myla Rose şi Charlene Riva, de aproape 5 ani. "Sînt nişte săptămîni emoţionante pentru familia noastră", a scris Roger pe pagina sa de Facebook. Le cer scuze fanilor şi sper să revin la Madrid la anul. Acum mă antrenez aproape de casă, dar sînt entuziasmat la gîndul că voi reveni curînd în circuit". Federer a cîştigat de trei ori turneul madrilen, pe trei suprafeţe diferite: 2006 - hard indoor, 2009 - zgură şi 2012 - zgură albastră, şi a mai jucat finala în 2007 şi 2010.
{{text}}