Tricolorii au făcut o poză. Nu e selfie, ca să vezi!, e o poză de susţinere a Simonei Halep. Cîţiva sînt prinşi în mişcare, unii sînt out of focus, dar cel mai important, se vede mesajul de susţinere, mare, "Noi o susţinem pe Simona Halep". Foarte frumos, spus simplu.
Dincolo de jocul ehipei naţionale, dacă îl putem numi aşa, instantaneul reuşeşte să convingă ceea ce demult ştiam. Tinerească? Poate. Din suflet? Cel mai probabil. Bucurie? Dacă ei se califică doar la scuze, atunci ne bucurăm că alţii reprezintă la un asemenea nivel România. Patriotism? Hai, să nu exagerăm, unii au învăţat login pe Facebook înaintea imnului. Cînd ne mai calificăm la un turneu final? Zîmbiţi, o fi răspunsul.
Lipseşte ceva, aşa e!, cîţiva aţi observat, deja. Suporterii români şi-au pierdut dreptul de a visa, undeva în iţele încleştate ale orgoliilor, în semnăturile contractelor bănoase şi ale intereselor. Nu avem echipă, ni s-a explicat cu viteza unei rafale foto. Cică nu e bază de selecţie, bla bla, fotografia vorbeşte de la sine.
Da, Piţurcă lipseşte din peisaj. Nu ştim de ce, chiar nu mai contează, el va găsi mereu o explicaţie care sfidează logica suporterilor, celor care au dreptul de a crede că sîntem buni. Că merităm mai mult. Că ajunge cu barierele.
El să fi fost fotograful?, asta ar fi o explicaţie. Sau poate faptul că el nu zîmbeşte niciodată. Atunci, e mai bine aşa. Şi nu doar în fotografie.
{{text}}