Roberto Carlos, campion mondial cu Brazilia în 2002, comentează turneul final pentru o televiziune din ţara sa. Fostul jucător a acordat un amplu interviu agenţiei EFE, în care a vorbit despre eliminarea prematură a Spaniei, rolul lui Iker Casillas la Real Madrid, dar şi despre explozia columbianului James Rodriguez.
-Te gîndeai că Spania va fi aici în acest moment, jucînd optimile de finală?
-Credeam că da. Datorită lui Del Bosque, calitatea pe care o are la dispoziţie şi tot ce ţine de echipă. Nu ştiu să spun dacă au fost probleme, pentru că eu nu sunt din interior. Dar situaţia surprinde. S-a întîmplat ceva ciudat acolo şi Spania nu a reuşit să cîştige meciuri, nici să fie la fel de competitivă cum a fost la Campionatele Europene sau la celălalt Mondial.
-Crezi că au eşuat la nivel individual sau a ţinut de echipă?
-În Brazilia se spune că atunci cînd e victorie, cîştigă toţi şi automat pierd tot împreună. Iker, despre care s-a tot vorbit, poate că nu e în cel mai bun moment al său, dar nici alţii nu l-au ajutat acum. A lipsit ceva, straniu ca o campioană să nu fie cel puţin la fel de bună ca celălalte echipe.
-Va reuşi selecţionata să revină la cel mai bun nivel al său?
-Sunt două persoane în teren care nu se pot înşela. Atacantul şi portarul. Atunci cînd greşesc se observă foarte mult şi se dă startul criticii. Iker trebuie să-şi asume această responsabilitate. Are o istorie, un palmares în spate. Nu vom uita povestea sa. Are contract şi va continua să fie Iker, marel căpitan şi trebuie să se recupereze, să redevină Iker cel dintotdeauna. Nu a uitat cum se joacă. Sigur.
Ca şi prieten al lui, mi-a părut foarte rău pentru el şi pentru naţionala spaniolă, dar în acelaşi timp îi spun să încerce să-şi îmbunătăţească jocul şi mai mult, pentru că în fotbal nu trăim din trecut, ci din prezent. Trebuie să se ridice şi să vadă ce se poate face pentru a merge mai departe.
-S-a terminat cu ”tiki taka”.
-Nu s-a terminat cu stilul de joc, nici cu tiki taka. Spania are stilul ei, ca şi Brazilia. Pasă, pasă şi pasă, joc lent, care vine din 1970 şi va merge înainte cu naţionala.
-Dar nu e asta ce se vede la Brazilia la acest Mondial.
-Nu e ce se vede acum, e adevărat. Dar stilul este în interiorul unei echipe. Se menţine. Se întîmplă ceva rău de nu joacă aşa bine, dar şi ceva bun pentru că au ajuns aici. Am fost la Cupa Confederaţiilor şi am văzut o atmosferă foarte bună la naţională, o familie, o atmosferă de prietenie între jucători.
Nu joacă bine, dar in interior sînt o familia care încearcă să dea pe teren totul pentru ca lucururile să iasă bine. Există solidaritate. Unul cer puţin mai mult de la coleg şi asta devine usor atunci cînd lucrurile nu merg bine.
-În linii generale, cum ţi se pare Mondialul?
-Mondialul este distractiv, pentru cei care rămîn, evident. Dar sînt naţionale mari. Să îngrijorase problema stadioanelor, a securităţii şi tot ce ţine de ea, dar acum cred că va ieşi perfect.
-Ce te-a suprins cel mai mult la acest turneu?
-Cel mai tare m-a uimit James Rodriguez. Selecţionata Braziliei nu este încă la nivel maxim. Anglia, Spania şi Italia, de asemenea. Selecţionatele puternice care au ajuns să fie eliminate mi-au atras atenţia.
-Sînt echipe puternice, care pe deasupra au şi cele mai tari campionate din Europa...
-Întotdeauna se caută scuze care de ţin de atmosferă şi restul, dar cînd jucam cu Japonia şi mergeam noi în Europa era vorba despre aceeaşi dificultate. Aici sînt cele mai bune selecţionate. Nu e vorba că nu e Spania, Anglia sau Italia, dar cei care sînt aici sînt pentru un alt lucru, au mai mult impuls şi responsabilitate. La un Mondial nu se poate spune că nu te-ai adaptat la climă sau atmosferă.
-E o justificare clima? Europa nu a cîştigat niciodată un Mondial atunci cînd s-a jucat în America.
-Un Mondial însemnă 30 de zile de competiţie plus încă zece pregătire şi e vorba de un timp. Dar atunci cînd nu toţi jucătorii sînt concentraţi pe competiţie, apar probleme. Este un turneu diferit anul asta, care surprinde pe toată lumea, pentru că toate naţionalele care au ajuns aici joacă un fotbal foarte bun.
-Spre exemplu, Columbia?
-Columbia e o echipă bună. Toată selecţionată e bună, nu doar Rodriguez. James e foarte bun, un mare jucător, care s-a remarcat deja la Monaco. Eu urmăresc toate campionatele din lume şi l-am văzut jucînd în Franţa la un nivel ridicat.
Cînd într-o naţională se remarcă un fotbalist, ceilalţi nu-l urmează. Vom vedea dupăă meciul contra Braziliei ce se poate întîmpla. Poate marca Fernandinho sau Paulinho şi să nu aibă atîtea spaţii. Vom vedea adevăratul James Rogriguez şi senzaţia de moment precum Neymar şi Messi.
-L-ai vedea la Real Madrid?
-Este deja la Monaco, o echipă mare, importantă în Franţa. Putem vorbi cu Florentino. Florentino poate orice.
-Ai urmărit Real Madrid anul trecut...
Sînt fericit pentru ”La Decima”. Pe parcursul întreguli sezon există suişuri şi coborâşuri, dar Real Madrid e mereu Real Madrid şi vom vedea dacă va urma ”La Undecima” (a unsprezecea Ligă a Campionilor).
{{text}}