Printre specificaţiile ce par SF în acest moment se numără autostrada Budapesta - Bucureşti, transport citadin-public pînă la 100 de kilometri de centrul oraşului sau patru stadioane bine puse la punct pentru antrenamentele echipelor naţionale, toate în Capitală.
13 capitole împărţite în patru categorii. Sînt punctele pe care Bucureştiul trebuie să le îndeplinească pentru organizarea Euro 2020. Pe lîngă cerinţele referitoare la stadion, ziua meciului sau competiţia propriu-zisă, extrem de interesante sînt cele legate de imaginea oraşului sau a ţării după competiţie. În fapt, modernizări ale infrastructurii şi ale legislaţiei stîrnite de găzduirea turneului!
Transport în trepte
Cele mai mari schimbări le-ar suferi infrastructura auto. Ce ne interesează:
- TRANSPORTUL ÎN ŢARĂ: Oraşul să fie conectat printr-o reţea de drumuri modernă (autostradă) de cel mai apropiat oraş coorganizator (Budapesta, în cazul nostru)! Nu trebuie să existe şantiere pe drumul tranzitat de fani.
- TRANSPORTUL CITADIN-PUBLIC: Să fie pînă la 100 de kilometri în afara oraşului, pînă unde s-ar putea întinde locurile de cazare ale fanilor.
- ÎN ORAŞ, va fi nevoie de o linie de metrou care să lege aeroportul de stadion şi fan-zone-uri, planificată deja. Costurile ei se ridică la 1,05 miliarde de lei!
90 de minute trebuie să fie timpul maxim parcurs între aeroport şi stadion
Patru stadioane de antrenament
Cum va arăta oraşul? Pe lîngă faptul că toate mijloacele de transport vor avea facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi, nu ar trebui să lipsească pistele şi parcările speciale pentru biciclete.
Mici probleme ar fi cu centrele de antrenament: trebuie să fie disponibile în număr de patru, situate la maxim 10 minute distanţă de un hotel. Şi fără posibilitatea de a fi spionate de pe o clădire înaltă (specificaţie întîlnită şi în caietul de sarcini). Destul de greu pentru arene precum Dinamo sau Giuleşti.
Legi antibişniţari
Vor fi şi schimbări legislative. Pînă în 2018 va trebui adoptată o lege antibişniţari şi vînzări ilegale de bilete, o problemă consistentă în România ultimilor ani. În plus, mult mai rapid, pînă la 1 ianuarie 2015, o lege împotriva asocierii cu Euro a unor produse ce nu au contract cu UEFA!
SPECIFICAŢII INEDITE PENTRU TURNEU
- Fiecare stadion va avea inclusiv dentişti;
- La arenă vor fi achiziţionate produse sănătoase, bio, nu se va fuma;
- Va exista comentariu audio pentru nevăzători, cîini special dresaţi, dispozitive ajutătoare pentru persoanele fără auz;
- Vor fi acordate vize de intrare în ţară fără bariere, indiferent de naţionalitate, rasă sau sex.
CE A RĂMAS ÎN ALTE ŢĂRI
Exemplu bun: Grecia 2004
Atena a organizat JO din 2004, iar urmările au fost pozitive. Deşi cîteva stadioane ori săli de sport nu mai sînt folosite frecvent, în oraş a apărut o autostradă şi o nouă linie de metrou. "Au defluidizat incredibil traficul", susţineau elenii în urmă cu două săptămîni, înaintea debutului preliminariilor.
Exemplu rău: Ucraina 2012
Deşi vecinii au organizat cel mai recent Campionat European alături de Polonia, infrastructura a rămas îmbătrînită. Puţine drumuri sau clădiri au fost modernizate. Cît despre stadioane, arena din Lvov ar fi fost nefolosită în acest sezon dacă Şahtiorul nu s-ar fi adăpostit în vest din cauza conflictului din Donbass!
ALTE CIFRE:
- 212 pagini are caietul de sarcini pentru găzduirea Euro
- 70 la sută din deşeurile produse în urma organizării CE trebuie reciclate
- 50 la sută din energie trebuie să fie regenerabilă, evitate generatoarele Diesel
- 46 de persoane va avea, cu aproximaţie, personalul medical pentru un meci
- 18 mii de paturi vor fi necesare, două mii de camere de hotel
- 2 milioane de euro va primi asociaţia gazdă, cu o primă de performanţă de pînă la 2 milioane euro
{{text}}