Dan Podeanu s-a întors lîngă fetele sale, după ce a stat mai mult de doi ani departe de lotul naţional feminin de spadă.
Zîmbetul său larg răsare de sub mustaţa albă şi dă tonul la bună dispoziţie. Domn' Profesor stă cu ochii pe fetele sale. Sînt din nou ale sale, după mai mult de doi ani în care a stat departe de Ana, Simona şi celelalte componente ale lotului naţional feminin de spadă.
"Mă simt ca un tată vitreg, care se întoarce acasă după aproape trei ani şi vrea să vadă ce mai fac fetele lui. M-am întors după ce am dat curs propunerii federaţiei, dar recunosc că cel mai mult a contat parte sentimentală. Sincer, am emoţii", mărturiseşte Dan Podeanu, omul care a pus umărul la cele mai mari performanţe ale scrimei româneşti în ultimul deceniu.
Prima acţiune de la întoarcerea acasă a fost un stagiu de pregătire de două săptămîni, la Constanţa. Sală, antrenamente pe nisip, o altă stare sufletească pentru fete.
"Se simte cît de mult i-a lipsit. S-a întors cu poftă, are un nou suflu şi se vede în felul în care variază antrenamentele. I-a priit vacanţa. Cantonamentul de la mare ne-a prins bine, dar mai avem de lucru pînă la primul concurs, de la Legnano, şi sper să punem la punct ultimele detalii, în următorul stagiu de pregătire, de la Craiova", adaugă vicecampioana olimpică de la Beijing, Ana Maria Brînză.
Concursul de la Legnano e programat între 24 şi 26 octombrie.
Cupa cu surprize
Ieri, fetele lui Dan Podeanu au urcat pe planşă pentru prima oară după revenirea antrenorului şi s-au duelat în Cupa României, la Constanţa. Marile favorite, Ana Maria Brînză şi Simona Gherman, n-au prins însă finala. Lupta pentru trofeu s-a dat totuşi între două componente ale lotului naţional, iar Maria Udrea a primit Cupa după o victorie la limită în faţa Simonei Pop.
"Obiectivele apropiate sînt menţinerea sau îmbunătăţirea poziţiei în clasamentul pe echipe de la Cupa Mondială, unde ne aflăm pe locul al treilea, şi o medalie la Campionatele Mondiale de anul viitor, ceea ce ar echivala în mare măsură cu o calificare la Jocurile Olimpice" (Dan Podeanu)
{{text}}