În sezonul ce stă să înceapă, primi-vom mai multe răspunsuri pe care eu, unul, le aştept cu înfrigurare. Înfrigurare nu neapărat că afară se face mai frig pe măsură ce se apropie returul, după ce la final de ianuarie dăduseră ghioceii, ci pentru că fotbalul nostru coboară vijelios către temperatura la care de obicei îngheaţă totul.
Iar pînă la 0 absolut nici nu mai e mult, dacă legea prin Liga 1 continua-vor a o face personaje precum autointitulata impresară-sexy! Dar asta-i o altă discuţie, răspunsul pe care-l aştept, printre multe altele, e dacă domn' profesor Cristi Pustai e sau nu antrenor.
Bine-nţeles c-am aflat că omul are licenţa Pro, că a fost "principal" pe la mai multe echipe în ultimii 7-8 ani şi că a cîştigat bani frumoşi din meseria asta, motiv pentru care probabil că la cea de dascăl n-o să se mai întoarcă decît în pragul pensiei. Cu toate astea, nu-s lămurit pe deplin în ce măsură criticile ce i se aduc, foarte rar pe faţă şi mai des "pe surse", sînt îndreptăţite.
Poate că aţi mai auzit, poate nu, despre Pustai mereu s-a spus că a fost ţinut în spate de alţii. Că a profitat de munca altora. Că el e mai degrabă îndrăgostit de poezie şi de muzica folk. Că e mai boem decît prevede "legea" şi că fotbalul n-a fost, de fapt, niciodată preocuparea-i principală.
La Mediaş, de exemplu, s-a zis c-a fost făcut mare de Eric. La Tîrgu Jiu, c-a beneficiat de munca lui Grigoraş şi de o doză uriaşă de noroc, iar la Tîrgu Mureş că n-a făcut altceva decît să nu dărîme ce zidise Falub.
Acum, în Giuleşti, practic o ia de la 0 şi nu depinde decît de el dacă va deveni, în sfîrşit!, domn' profesor şi-n fotbal. Nu mai există nici umbra lui "Vamă" la "oficială" care poate i-ar fi pus sub semnul întrebării anumite rezultate, lotul încropit cum-necum nu sună rău deloc, pasiunea şi optimismul rar au lipsit tribunelor din Grant, oare de ce ar mai fi nevoie pentru o salvare cu iz de miracol a Rapidului?!
{{text}}