Doi bărbaţi pentru 7 munţi » Bernhard Hug şi Tony Sbalbi au urcat în timp record pe șapte creste diferite

Credeţi că este dificil să te caţeri pe o creastă montană în răstimp de 20 de ore? Ei bine, ce ziceţi de 7? 7 creste de 4.000 de metri din Alpi, doborîte în timp record de doi spanioli.

Bernhard Hug şi Tony Sbalbi sînt alpinişti, cunosc foarte bine secretele schiului extrem în creier de munte, şi îşi trăiesc practic viaţa căţărîndu-se pe vîrfuri şi coborîndu-le apoi în viteză.

Cei doi, unul elveţian, celălalt francez, şi-au trecut pe lista reuşitelor una spectaculoasă - au cucerit şapte creste din Alpii elveţieni, în răstimp de numai 20 de ore. Crestele poartă nume complicate, aşa cum a fost şi misiunea celor doi eroi obsedaţi de munte: Mönch, Jungfrau, Grünhorn, Gross Fiescherhorn, Hinter Fiescherhorn, Finsteraarhorn şi Aletschhorn.

Hug îşi dorea să atingă această performanţă încă de acum zece ani, dar nu întîlnise partenerul potrivit care să îi împărtăşească nebunia frumoasă şi setea de adrenalină.

Oboseală mare

Aşa iubitori de riscuri, cei doi şi-au planificat foarte atent fiecare pas al expediţiei de anduranţă. Au recunoscut amîndoi că părţile cele mai greu de străbătut şi de depăşit au fost cele unde condiţiile de schiat nu erau dintre cele mai bune.

"Un punct critic a fost în masivul Aletschhorn, pentru că zăpada era foarte proastă. Am fost nevoiţi să ocolim printr-o zonă plină de pietre, unde nu te puteai da cu schiurile", a povestit Hug.

Pe lîngă piedicile de ordin meteorologic, a intervenit, la un moment dat, oboseala. Pentru Tony Sbalbi, demonii s-au numit cârcei şi crampe puternice şi a avut de învins şi o cădere fizică înainte de ultima ascensiune a acelei zilei atât de intense.

Aventura a început pe 10 mai, la miezul nopţii şi pe parcurs cei doi proganişti au prins ninsoare deasă, stele pe cerul senin al nopţii, dar şi soare care i-a bronzat din plin.

Treburi olimpice

Beni Hug are 42 de ani şi este antrenor al echipei olimpice de schi a Elveţiei. În paralel, practică tot felul de discipline de ultrarezistenţă fizică. El este unul dintre participanţii obişnuiţi la Gigatlon, un concurs anual care se desfăşoară în ţara sa natală şi care are probe extreme în ciclism, înot, alergare şi role. Merge aproape an de an la ultramaratonul de pe Mont Blanc, dar şi la competiţii de Ironman.

Vînător de munte

Celălalt temerar, Tony Sbalbi, 46 de ani, este ghid montan şi practică din copilărie schiul extrem. Este multiplu mediliat la CM de ski mountaineering, disciplină care uneşte mersul pe schiuri cu drumeţia şi cu alpinismul. Este de naţionalitate franceză, dar trăieşte în Elveţia. La 18 ani s-a înrolat în armată, într-un batalion al vînătorilor de munte francezi.

Uneori muntele ucide

Alte tentative de a învinge culmile montane sălbatice s-au terminat prost. În 2012, triplul campion mondial la ski mountaineering Stéphane Brosse a vrut să traverseze masivul Mont Blanc, alături de partenerul său de expediţie, legendarul Kilian Jornet. Brosse însă a suferit un accident fatal.

O cornişă plină de zăpadă s-a făcut fărîme atunci chiar sub picioarele sportivului, iar francezul a căzut în gol 600 de metri. Stephane Brosse avea 40 de ani.

"Noaptea drumul este fascinant. Este atît de linişte, atît de frumos, încît ţi se taie respiraţia"

 Bernhard Hug, alpinist extrem

20ore a durat ascensiunea celor 7 masive din Alpi

65de kilometri în sus şi în jos au străbătut cei doi montaniarzi

7.000de metri este diferenţa de nivel, adunată în expediţie

Cele 7 culmi cucerite