Strategia lui Mirel a creat deja o întreagă dezbatere şi chiar polemică în rîndul mai tuturor oamenilor de fotbal care au comentat pe marginea modului în care actualul antrenor al roş-albaştrilor a găsit de cuviinţă să pregătească "dubla" cu Partizan.
GSP vine azi cu un alt punct de vedere, dintr-o altă perspectivă. A istoriei Stelei din anii '80, de departe cei mai glorioşi din întreaga existenţă a grupării.
Deşi şi atunci Steaua era angrenată în cea mai importantă competiţie intercluburi, Cupa Campionilor Europeni, şi era nevoită să joace tot la mijloc de săptămînă, înainte cu doar cîteva zile de meciuri decisive pentru fazele finale echipa de atunci şi, implicit, antrenorii, Ienei şi Iordănescu, n-au apelat niciodată la o asemenea metodă: de a nu-şi folosi "11-le" de bază la ultimul meci oficial înainte de un joc pe continent.
EXEMPLUL 1
Derby şi apoi cel mai bun meci din istorie
În aprilie 1986, Steaua se pregătea de cel mai important meci din istoria clubului: returul cu Anderlecht, din semifinalele CCE. În Belgia, Lăcătuş şi compania pierduseră cu 1-0.
Cu doar 3 zile înaintea acelui joc, era programat derby-ul cu Rapid. Emeric Ienei a folosit garnitura standard, iar la meciul cu Scifo şi ceilalţi a schimbat un singur jucător în echipa de start: a ieşit Balint şi a intrat Majearu.
În rest, toţi cei 10, adică Duckadam, Iovan, Belodedici, Bumbescu, Bărbulescu, Bălan, Tudorel Stoica, Boloni, Lăcătuş şi Piţurcă, au produs şi victoria clară cu Rapid, 3-1, dar şi fenomenala prestaţie cu Anderlecht, 3-0, considerat poate cel mai bun meci jucat în istoria clubului.
Alte subiecte exclusiv print:
{{text}}