Steliştii au fost nevoiți să suporte o presiune fantastică din partea suporterilor lui Partizan, unii care trăiesc meciul cu pasiune, la intensitate maximă
Fanii sîrbi sînt bine cunoscuţi pentru patosul cu care trăiesc meciurile. Îi ştie toată Europa, îi ştiu şi poliţiştii. Cu două ore înainte de fluierul de start al partidei de aseară, Belgradul era deja plin de oameni în uniformă, iar arena Partizan a devenit Mecca pentru oamenii de pe stradă.
Autostrăzi şi tramvaie pline pînă la refuz, maşini personale cu imnul lui Partizan dat la maximum în difuzoare, motociclete, toate aveau aceeaşi destinaţie. La stadion, amplasat într-o zonă plină de case, fanii beau bere şi cîntă. Sînt paşnici, nu îngreunează circulaţia, dar nici nu ai vrea să-i superi.
Arena s-a umplut pînă la refuz cu 60 de minute înainte. Nu ştii unde începe galeria şi unde se termină. Totul în jur e la fel: oameni îmbrăcaţi în alb, în negru sau la bustul gol. Cîntă toţi, îşi salută favoriţii într-o coregrafie perfectă, iar stadionului cu aerul său comunist nu-i lipseşte decît Tito la prezidiu.
Steliştii sînt luaţi tare de cînd ies la încălzire, sînt huiduiţi, înjuraţi şi se strigă: "Ţiganii, ţiganii!", iar asta după fiecare cîntare cu ritm manelistic a celor prezenţi în tribune.
Se ține și un moment de reculegere. Toată lumea îl respectă, nu se aude nimic. E liniştea dinaintea furtunii! Întreg stadionul participă la o coregrafie impresionantă, cu două bannere uriaşe într-o peluză. Se cîntă nonstop şi se aplaudă. A început nebunia!
{{text}}