Ne-am întîlnit cu Gabi Torje la ora 10:00 dimineaţa în apartamentul său uriaş din complexul rezidenţial de lux Panora. Trei luni de zile a durat pînă a găsit această locuinţă, pentru care plăteşte o chirie de 2.500 de euro.
"E exact ce îmi doream. Are două dormitoare şi un living mare. E într-o zonă mai liniştită, pe un deal, de asta e şi mai frig aici ca în restul oraşului", ne face Gabi prezentarea locului în care îşi petrece cel mai mult timp în Ankara.
Tricolorul cu imaginea de playboy în România ne spune şi un secret: "De obicei, mă trezesc pe la ora 9 şi mănînc acasă. Îmi place să gătesc. Fiind plecat de acasă de mic copil, am învăţat să fac de mîncare. Ştiu să fac chiar şi ciorbe. Dar dimineaţa mănînc, cel mai des, cereale cu lapte sau omletă. Turcii sînt înnebuniţi după omletă". Păcat că am ajuns prea tîrziu şi nu am gustat din omleta gătită de starul "naţionalei".
Mercedes pentru prieteni
"Antrenamentul îl avem la ora la care jucăm meci etapa viitoare. Acum avem de la ora 1. Îmi place să ajung mai devreme la bază, ca să am timp să mă pregătesc în linişte pentru antrenament", continua mijlocaşul de 26 de ani. Ne urcăm în maşina sa, un Mercedes CLA:
"Am închiriat-o pentru familie sau pentru prietenii mei din România care vin în vizită. Mă costă 1.500 de euro pe lună. Eu circul mai des cu un Ford Focus primit de la club".
Ajunşi la baza de pregătire, situată la 30 de kilometri de locuinţa sa, ne despărţim şi sîntem invitaţi de oamenii din club să urmărim antrenamentul dintr-o lojă, dar sîntem atenţionaţi să nu facem poze:
"E un antrenament tactic şi antrenorul ne-a rugat să vă spunem să nu faceţi poze", ne informează fotograful clubului, care are un arsenal de camere şi obiective foto care l-au făcut invidios pe Raed.
Chiar şi la acest nivel se vede diferenţa dintre cluburile din Turcia şi cele din România, unde, în cel mai bun caz, ofiţerul de presă face şi pe fotograful, cu o cameră foto gen "săpunieră".
Antrenamentul tactic e, de fapt, o miuţă şi trece destul de repede. Gabi se duce la refacere şi apoi ne invită la masă: "De obicei, mănînc la club după-amiaza. Avem bucătar, ne găteşte ce dorim. Doar dacă vine familia mea în Ankara sau alţi prieteni, mănînc acasă sau la restaurant. Acum mergem la un restaurant japonez, unul dintre preferatele mele". Restaurantul se numeşte Sushico şi nu are foarte mulţi clienţi.
"În weekend e mai multă lume, dar îmi place cînd sînt mai puţini oameni, e mai multă linişte. De obicei, comand mai multe feluri şi gust din fiecare". Cu noi, Gabi a ales o supă Wonton, pui cu legume, o salată picantă, tăiţei cu vită şi două platouri cu sushi: unul Spicy California, cu surimi, avocado, castravete, salată, icre de peşte şi maioneză, şi unul Fuji, cu somon, asparagus, icre de somon şi avocado.
După o oră liniştită la Sushico, ne urcăm în maşină şi ne întoarcem la apartamentul din Panora. "Seara mă relaxez uitîndu-mă la filme, la meciuri sau jucîndu-mă pe Playstation. Filmele le văd pe internet, dar îmi mai trimite şi un prieten din România. Mă uit la orice gen, nu am preferinţe. Mi-am instalat şi Digi, văd şi multe meciuri din Liga 1", ne spune Gabi, care ne dezvăluie şi jocurile sale preferate:
"Poate vă aşteptaţi să joc FIFA, dar nu îmi place fotbalul pe calculator. Îmi place să împuşc, să fac pe soldatul. Acum mă joc Call of Duty în limba spaniolă, mi se pare că se potriveşte mai bine ca în engleză".
Gabi porneşte Playstation-ul pe TV-ul său uriaş şi curbat şi în două minute este prins de joc. "Mă relaxează teribil şi, în plus, învăţ cum să mă apăr dacă apare un conflict mai serios în Turcia", glumeşte "soldatul" în care ne punem cele mai mari speranţe la Euro.
"Dacă vin părinţii mei în Ankara, ies mai des în oraş. În rest, stau mai mult în casă. Sînt foarte apropiat de familia mea, vine destul de des să mă vadă. Ai mei zboară de la Budapesta la Istanbul şi de acolo la Ankara, se ajunge destul de repede. Nu prea ai multe obiective turistice de vizitat în Ankara.
Singurul loc mai frumos este palatul lui Ataturk", ne mai spune Gabi. "După play-station mă bag în pat, dar nu înainte de ora 11 seara. Depinde cît sînt de obosit, la ce oră am antrenament a doua zi sau dacă dorm la prînz", încheie Torje prezentarea unei zile obişnuite din viaţa unui fotbalist.
"Cu alte cuvinte, e destul de plictisitoare viața de fotbalist, nu?", îl întreb, iar el îmi răspunde cu zîmbetul pe buze: "Ha-ha. Nu pot să spun asta, facem ce ne place, cred că mulți și-ar dori viața noastră. Chiar dacă e greu, ești mult timp plecat, e o viață frumoasă".
"Barcelona e orașul care mi-a rămas la suflet. Chiar dacă este un oraş foarte scump, plăteam 50 de euro pe zi doar parcarea. Aici e totul mai ieftin, cheltui mult mai puţini bani" - Gabirel Torje
"Cînd sîntem plecaţi în deplasări la meciuri, nu ne mai arde să vizităm oraşul. Știi că ai meci a doua zi, te concentrezi pe asta, te odihnești ca să dai totul pe teren" - Gabriel Torje
"Nu ştiu cîţi bani cheltui pe lună, nu îmi fac asemenea calcule, oricum mult mai puţin ca în Italia sau Spania. Aici, în Ankara, e un pic mai scumpă viaţa, dar la Konya plăteam 50 de euro o cină pentru 4 persoane" - Gabriel Torje
{{text}}